Șaua Vorona

În acest articol, vom explora în profunzime impactul și relevanța Șaua Vorona în societatea modernă. Șaua Vorona a fost un subiect de interes și dezbatere de zeci de ani, iar influența sa se extinde în mai multe domenii, de la politică și economie la cultură și tehnologie. Printr-o analiză aprofundată, vom examina modul în care Șaua Vorona ne-a modelat percepțiile, comportamentele și relațiile în lumea de astăzi. În plus, vom aborda implicațiile și provocările pe care Șaua Vorona le prezintă pentru viitor și modul în care evoluția sa va continua să modeleze cursul umanității.

Șaua Vorona

DJ208C lângă Pasul Vorona
VăiRâul Vorona[1]
Râul Miletin[2]
Ascensiune începând dinVorona, Botoșani[3]
Orășeni-Deal, Botoșani[2]
Drum de accesDJ208C
Perioadă de închidereDeschis iarna
Șaua Vorona se află în România
Șaua Vorona
Șaua Vorona (România)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Șaua Vorona este o înșeuare situată la altitudinea de 260 m a Culmii Siretului, având rol de trecătoare între Culoarul Siretului, situat la vest și Câmpia Moldovei, situată la est.

Date geografice

Grădină cu lavandă lângă Pasul Vorona.

Reprezintă o înșeuare care aparține de Culmea Siretului,[4] fiind situată între Colinele Bucecea–Vorona, aflate la nord-nord-vest și Dealul Mare (al Hârlăului), aflat la sud-sud-est.[3] Este o subunitate joasă a barierei orografice situată în vestul Câmpiei Moldovei, între aceasta și Culoarul Siretului[5] și a apărut prin eroziune,[6] având o altitudine de 260 m.[7]

Cea mai apropiată rută de cale ferată este cea de pe valea Siretului și Sucevei. Ca obiectiv turistic, în apropiere se găsește Mănăstirea Vorona.[1]

   Vezi și articolul:  ]Vezi și articolele ] și ]Vezi și articolele ], ] și ]Vezi și articolele Vorona (sit SCI), Mănăstirea Sihăstria Voronei, Mănăstirea Coșula și Mănăstirea ZosinVezi și articolele ], ], ], ] și ]Vezi și articolele ], ], ], ], ] și ].

Rol

Reprezintă una dintre cele patru trecători care asigură conexiunile dintre valea Siretului și Câmpia Moldovei (celelate trei find Șaua Lozna, Șaua Bucecea și Șaua Ruginoasa–Strunga).[8] Din timpuri istorice, aceste trecători au fost folosite de păstorii care coborau din Carpații Orientali spre a ierna[8] în Câmpia Moldovei sau chiar mai departe, în stepele eurasiatice.[9]

Referințe

  1. ^ a b România – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 23
  2. ^ a b România – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 14
  3. ^ a b Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 488
  4. ^ Posea, Grigore; Geografia fizică a României Partea I. Date generale. Poziție geografică. Relief. Evaluare. Teste grilă, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine; București; 2006; ISBN 978-973-725-712-3; p. 144
  5. ^ en Apopei, Lidia Maria & Mihăilă, Dumitru & Ionel-Bistricean, Petruț; Thermo-Hydrometric Arguments in the Demonstration of Foehnal Circulation in Cotnari, Romania; International Scientific Conference GEOBALCANICA 2020; p. 219; accesat la 24 ianuarie 2025
  6. ^ Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 487
  7. ^ Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României, Ediția a IV-a revăzută și adăugită; Toronto; 2018; p. 140
  8. ^ a b en At the Borders of the Great Steppe..., Berzovan, 2022, p. 33
  9. ^ en At the Borders of the Great Steppe..., Berzovan, 2022, p. 34

Bibliografie

  • Badea, Lucian & Bogdan, Octavia & Bugă, Dragoș & Cucu, Vasile & Donisă, Ioan & Râștescu, Petre & Ianovici, Virgil & Iordan, Ion & Niculescu Gheorghe & Oancea, Dimitrie & Posea, Grigore & Savu, Alexandru & Sencu, Vasile & Velcea, Valeria; Geografia României, Vol IV Regiunile pericarpatice: Dealurile și Cîmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinti, Subcarpații, Piemontul Getic, Podisul Moldovei; Editura Academiei Române; București; 1992; ISBN 973-27-0180-1 ISBN 973-27-0180-3
  • en Berzovan, Alexandru; At the Borders of the Great Steppe. Late Iron Age Hillforts between the Eastern Carpathians and Prut (5th -3rd centuries BC); Editura Mega; Cluj-Napoca; 2022; ISBN 978-606-020-494-7
  • ***; România – atlas rutier; Ed. Cartographia Ltd.; Budapesta; 2008; ISBN 978-963-352-646-0