În zilele noastre, Șerban Rădulescu-Zoner este un subiect care a căpătat o mare relevanță în societate. De la origini și până în prezent, Șerban Rădulescu-Zoner a fost subiect de interes și dezbatere în diferite domenii. Impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, influența asupra culturii populare și prezența sa în deciziile politice și economice îl fac un subiect fundamental de analizat. În acest articol, vom căuta să explorăm diferitele fațete ale Șerban Rădulescu-Zoner, precum și implicațiile și consecințele sale în lumea de astăzi. Printr-o analiză aprofundată, sperăm să facem lumină asupra acestui subiect și să contribuim la înțelegerea generală a Șerban Rădulescu-Zoner.
Șerban Rădulescu-Zoner | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() |
Decedat | (82 de ani) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | politician istoric ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Deputat al României ![]() | |
Partid politic | PNL ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Șerban Constantin Rădulescu-Zoner (n. 29 mai 1929, Piatra Neamț - d.14 martie 2012, Moroeni, județul Dâmbovița) a fost un deputat român în legislaturile 1992-1996 (județul Dâmbovița) și 1996-2000. Șerban Constantin Rădulescu-Zoner a fost ales în legislatura 1992-1996 pe listele Partidului Alianța Civilă iar în legislatura 1996-2000 a fost ales pe listele PNL. Între anii 2001-2007 a fost președintele Alianței Civice. A fost deținut politic între 1959 și 1962, după eliberare refuzând ferm să colaboreze cu Securitatea. De meserie a fost istoric, având un doctorat în istorie. În 1975 a fost exclus din Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pentru a fi reprimit după Revoluția din 1989 și avansat la gradul de cercetător principal.