Ștefan Fay

În lumea de astăzi, Ștefan Fay a căpătat o mare relevanță în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Fie în domeniul muncii, social, cultural sau tehnologic, Ștefan Fay a devenit un subiect de interes pentru mulți oameni. Impactul său a fost atât de semnificativ încât a generat numeroase dezbateri și opinii contradictorii în societate. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Ștefan Fay și vom analiza influența acestuia în diferite contexte. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să înțelegem mai bine importanța și consecințele Ștefan Fay în lumea contemporană.

Ștefan Fay
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata

Ștefan Vasile Andrei, Baron de Fay, (n. 2 iulie 1919, Seuca, România - d. 26 iunie 2009, Nisa, Franța) a fost un scriitor și genealogist francez, originar din România, care a publicat o perioadă de timp (înainte de 1973) și sub numele de Ștefan Andrei. Este descendent al familiilor nobiliare de Fay (dinspre tată - Joseph, Baron de Fay - deputat și diplomat) și Kemény (mama - Gabriela, Contesă Kemény). La data de 31 mai 2009 i s-a conferit în România Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer, categoria A „pentru literatură”.

Opere

  • Noul oraș (roman, 1952)
  • Spre șantier (roman, 1953)
  • Împreună (povestiri, 1953)
  • Pe drumuri craiovene (reportaje, 1954)
  • Pe șoseaua Basarab (reportaje, 1955)
  • Minerii din Valea Jiului (reportaje, 1955)
  • Fata plutașului (roman, 1956)
  • Acea noapte, acea zi de iarnă '33 (1973)
  • La cina din noua sute șapte (1977)
  • Caietele locotenentului Florian (roman, 1983)
  • Moartea Baroanei (roman, 1988)
  • Sokrateion sau mărturie despre om (o evocare a lui Mircea Vulcănescu, 1991)
  • Bal la castel (1993; ediția a II-a, 2002)
  • Caietele unui fiu risipitor (jurnal, 1994)
  • Sub casca de aur a lui Mambrino (povestiri, 1997)
  • Cronologia lui Ioan Kemény (caietele unui roman care nu s-a scris) (roman istoric)[2]
  • Monseniorul Vladimir Ghika - Schiță de portret european, Continent 2006.

Note

Legături externe