Ștefan Mangoianu

În acest articol, vom explora Ștefan Mangoianu din diferite perspective pentru a înțelege impactul său asupra societății. De la naștere până în prezent, Ștefan Mangoianu a jucat un rol fundamental în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Vom analiza evoluția sa în timp, evidențiind realizările și provocările sale. În plus, vom examina modul în care Ștefan Mangoianu a influențat și modelat experiențele noastre personale și colective. Prin această călătorie, căutăm să oferim o viziune cuprinzătoare asupra Ștefan Mangoianu și a relevanței sale în lumea de astăzi.

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Ștefan Mangoianu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ștefan Mangoianu (n. 9 ianuarie 1922, Constanța - m. 24 martie 1979, București) a fost un compozitor român.

Biografie

A urmat Facultatea de Arhitectură din București (1940–1949) după absolvirea căreia, în 1949, studiază muzica la București cu Sofia Teodoreanu (teoria muzicii), Mihail Jora (armonie, compoziție) și Constantin Bugeanu (orchestrație). Între 1955 și 1960 urmează și absolvește cursurile Conservatorului din București, unde îi are ca profesori pe Victor Giuleanu (teoria muzicii), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbé (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Adriana Sachelarie și Radu Negreanu (istoria muzicii), Emilia Comișel și Tiberiu Alexandru (folclor). Lucrează concomitent ca pianist-corepetitor la ansamblul artistic al CFR-Giulești, apoi ca asistent-corepetitor la Facultatea și Școala de Coregrafie din București și șef-corepetitor al orchestrei de muzică populară „Barbu-Lăutarul”, apoi lector șef-adj. al formațiilor Filarmonicii din București. A mai lucrat ca pianist-corepetitor al Ansamblului Artistic al CCS, secretar muzical al Filarmonicii din Ploiești, profesor la Școala Generală de Muzică și Arte Plastice nr. 2 din București, iar din 1970, ca profesor de pian la Liceul de Muzică „George Enescu”.

A publicat studii și cronici in presa de specialitate.

A primit distincții: premiul al III-lea la Concursul National dedicat Festivalului Mondial al Tineretului (1957) și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1968).

Creație

Ștefan Mangoianu s-a remarcat prin partituri camerale, vocale și simfonice. Creația sa cuprinde muzică de teatru, vocal-simfonică, de cameră, vocală și corală.

Muzică de scenă

  • D’ale CARNAVALULUI , de I.L.Caragiale
  • NEPOȚII GORNISTULUI , de Sorana-Coroamă
  • OVIDIU , de V. Alecsandri
  • MOMENTE , de I.L.Caragiale
  • A 3-a PATETICA , de N.Pogodin
  • ANA KARENINA , de L.Tolstoi
  • TARTUFFE , de Moliere
  • ORFEU in INFERN , de Tenesse Williams
  • VIZITA BĂTRÂNEI DOAMNE , de Fr. Durrenmatt
  • IMPRICINAȚII , de J. Racine
  • COMEDIA ERORILOR , de Shakespeare
  • RĂZBOIUL , de C. Goldoni
  • AVARUL , de Moliere
  • PERICLES , de Shakespeare
  • CU AMORUL NU-I de GLUMIT , de A. de Musset
  • ȘCOALA FEMEILOR , de Moliere
  • OAMENI și ȘOARECI , de J. Steinbeck
  • OTHELLO , de Shakespeare
  • VLAICU VODA , de A. Davilla
  • ELECTRA , de E. O’Neill
  • MARII CROITORI ai VALAHIEI , de A. Popescu
  • ENIGMA OTILIEI , de I. Bâta (G.Călinescu)
  • IDIOTUL , de A, Barsacq (Dostoievski)
  • REGELE LEAR , de Shakespeare

Muzică de film

  • DOI VECINI (1959)
  • PURCELUȘUL EXCURSIONIST , G. Popescu

Muzică vocală

  • TOAMNA , pe versuri de I. Zăgan,
  • PATRU ANOTIMPURI , pe versuri de M.Beniuc, D.Corbea, V.Tulbure
  • MAREA , pe versuri de C. Teodorescu
  • NU , pe versuri de T.Arghezi

Muzică de cameră

  • BACHANALE – pt. pian,
  • DANS din OAȘ –pt. pian,
  • BURLESCA – pt. 6 instrumente de suflat, pian și percuție,
  • 3 PIESE pt. PIAN

Muzică corală

  • CÂNTEC pt. BUCURESTI , pe versuri de Nina Cassian

Muzică vocal-simfonică

  • CONSTRUIM - cantată , pe versuri de Nina Cassian,
  • CASA – cantată , pe versuri de Ștefan Iureș