În articolul de astăzi, vom aprofunda în Ștefan Pongrácz, un subiect/persoană/eveniment care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Este important să înțelegem în detaliu ce este Ștefan Pongrácz și cum a afectat diferitele aspecte ale societății noastre. Pe parcursul acestui articol, vom explora originile Ștefan Pongrácz, implicațiile sale actuale și posibilele dezvoltări viitoare. În plus, vom sublinia relevanța pe care Ștefan Pongrácz o are astăzi și modul în care a influențat diverse domenii ale vieții noastre. Fără îndoială, Ștefan Pongrácz este un subiect/persoană/eveniment care merită să fie explorat în detaliu și suntem încântați să ne adâncim în acest univers fascinant.
Ștefan Pongrácz | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ~ 1583 Vințu de Jos |
Decedat | 7 septembrie 1619 Cașovia |
Cauza decesului | tortură ![]() |
Cetățenie | ![]() |
Religie | Biserica Catolică ![]() |
Ocupație | preot |
Venerație | |
Venerat în | Biserica Romano-Catolică |
Beatificat | 1 noiembrie 1904, papa Pius al X-lea |
Canonizat | 2 iulie 1995, Košice (Slovacia), papa Ioan Paul al II-lea |
Sărbătoare | 7 septembrie |
Apartenența | Ordinul iezuit |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Ștefan Pongrácz (n. ca. 1583, Vințu de Jos, Principatul Transilvaniei - d. 7 septembrie 1619, Cașovia) a fost unul din cei trei martiri iezuiți uciși la Cașovia, în contextul disputelor confesionale din secolul al XVII-lea, din timpul Războiului de Treizeci de Ani.
A fost canonizat în 2 iulie 1995 de papa Ioan Paul al II-lea.
Este sărbătorit pe 7 septembrie, ziua martiriului său.
Născut în familia nobiliară maghiară Pongrácz la Vințu de Jos, Ștefan și-a făcut studiile la Cluj, în Transilvania, înainte de a intra în Compania lui Isus. A urmat cursul de filosofie la Praga (1605-1608) și, după un an de studii suplimentare la Ljubljana (Slovenia), a fost profesor la colegiul din Klagenfurt, în Austria (1609-1611). Trei ani de studii de teologie la Universitatea din Graz (1612-1615), în Stiria (Austria) l-au pregătit pentru preoție. În 1615 a fost hirotonit preot catolic la Graz.
Pongracz a fost mai întâi director al colegiului și predicator la Homonna (astăzi Humenné, în Slovacia), unde, la cererea guvernatorului de Kassa (actualul Košice), András Dóczy, a servit drept păstor al micii comunități catolice din acest oraș cu largă majoritate calvină. Această regiune, situată în partea orientală a Imperiului Habsburgic, era instabilă și teatru al unor conflicte interetnice și religioase (între calviniști și catolici).
Făcându-și exercițiile spirituale împreună cu Marko Krizin (sau Križevčanin), un preot croat, în iulie 1619, Pongracz se afla într-un sat din apropiere de Saros când a aflat că, sub pretextul unei răzvrătiri a catolicilor la Košice, armata calvinistă a lui Gábor Bethlen, principe al Transilvaniei, comitea exacțiuni[1]. Împreună cu însoțitorul său croat și un alt iezuit, Melchior Grodziecki, s-a întors, în mare grabă, la Košice, pentru a-i susține pe catolici.
Cei trei preoți au fost arestați la 3 septembrie 1619. Lăsați fără apă și fără hrană mai multe zile, ei au fost torturați în mod sălbatic. S-a încercat să-i facă să renunțe la „religia tiranilor” (credința catolică a Habsburgilor). Melchior Grodziecki și Marko Križevčanin au murit la 7 septembrie. Ștefan Pongrácz le-a supraviețuit vreo douăzeci de ore. În urma rănilor suferite, a murit la 8 septembrie.[2]
La aflarea morții celor trei preoți, chiar și protestanții din Košice au fost șocați: preoții, cunoscuți pentru gentilețea lor, nu meritau acest tratament barbar. Vestea martirajului lor s-a răspândit rapid în toată țara. Cedând numeroaselor cereri venite de peste tot, principele Gabor Bethlen a acceptat să le fie acordată o înmormântare demnă. Cardinalul Petrus Pázmány (care, cu câțiva ani înainte, îl hirotonise preot pe Marko Križevčanin) a deschis o anchetă canonică. Ea s-a încheiat printr-o petiție făcută oficial, adresată papei Urban al VIII-lea, cerând ca venerarea publică a martirilor să fie autorizată.
La 1 noiembrie 1904, Ștefan Pongrácz, Melchior Grodziecki și Marko Križevčanin au fost beatificați de papa Pius al X-lea. Au fost canonizați la 2 iulie 1995, în timpul vizitei pe care papa Ioan Paul al II-lea a făcut-o la Košice. Sunt comemorați la 7 septembrie.
|director1=
ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |titlu capitol=
ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |langue=
ignorat (posibil, |language=
?) (ajutor); Parametru necunoscut |titlul original=
ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |lieu=
ignorat (posibil, |location=
?) (ajutor); Parametru necunoscut |pages totales=
ignorat (ajutor)