În lumea de astăzi, Țările de Jos (regiune) este un subiect care a căpătat o mare relevanță în diferite contexte. De la impactul său asupra societății și până la influența asupra economiei, Țările de Jos (regiune) a stârnit un interes larg răspândit și a generat numeroase dezbateri în opinia publică. Acesta este motivul pentru care este esențial să se analizeze temeinic diferitele aspecte legate de Țările de Jos (regiune), pentru a înțelege pe deplin scopul și implicațiile acestuia. În acest articol, vom aprofunda în complexitatea Țările de Jos (regiune), explorând diferitele sale fațete și oferind o viziune cuprinzătoare care să permită cititorului să aibă o înțelegere mai largă a acestui subiect.
Țările de Jos, regiunea istorică de Nederlanden, reprezintă țarile din regiunea joasă a deltelor râurilor Rin, Scheldt și Meuse (Maas). Termenul a fost folosit, în special, în Evul Mediu și Epoca Modernă, când apăreau primele forme de guvernământ puternic centralizate, aflate în mâinile aristocraților.
Denumirea „Țările de Jos” a fost folosită pentru o serie de teritorii istorice: „Țările de Jos Burgunde”, „cele Franceze”, „cele Olandeze”, „cele Spaniole” sau „cele Austriece” (ultimele două fiind domenii habsburgice). Odată cu reorganizarea regiunii din timpul războielor napoleoniene, termenul a devenit potrivit, mai degrabă, pentru descrierile romantice și mai puțin pentru cele geografice sau politice. O asemenea folosire este analoagă cu aceea prin care termenul pur geografic "Europa Răsăriteană" a ajuns să fie folosit ca un eufemism pentru „țările din spatele Cortinei de Fier” sau pentru „Blocul răsăritean”, transformându-se treptat într-un termen politic.