Țara Zarandului

În acest articol, vom explora și analiza în profunzime subiectul Țara Zarandului. De la origini și până la relevanța sa astăzi, prin impactul său asupra diferitelor aspecte ale societății, Țara Zarandului a devenit un subiect de interes și dezbatere în întreaga lume. În rândurile următoare, vom examina evoluția sa în timp, implicațiile sale în diferite contexte și posibilele perspective de viitor. Cu siguranță, Țara Zarandului este un subiect demn de atenția și reflecția noastră și suntem încântați să ne aprofundăm în studiul său în acest articol.

Acest articol este scris în limba română.
Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata.
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în august 2007
Formațiuni politice românești în secolele IX - XIII[1]

Întinsă pe versantul vestic al Munților Apuseni, de o parte și de alta a Crișului Alb, Țara Zarandului este una din cele mai bogate rezervații de tradiții arhaice din România. Se întinde pe teritoriul județelor Arad, Hunedoara și Alba.

Aproape nu poți spune că sunt munți. Niște coame blânde, de piatră aspră, coborând din coasta Apusenilor, curgând în valuri lungi spre apus, netezindu-se tot mai mult, până la definitiva contopire cu câmpia Aradului. Munții Zarandului. Țara Zarandului. O „țară” aproape la fel de mare cât întreg Maramureșul, însă despre care nu se știe aproape nimic. Cea mai mare parte a Țarii Zarandului se află în regiunea istorica Crișana.

Centrul economic al zonei este municipiul Brad (17 000 loc.) Zona este străbatută de calea ferată 317, care face legătura între Brad si Ineu. Principalele activități economice ale zonei sunt mineritul, producerea varului, agricultura, creșterea animalelor .

Note

  1. ^ Ovidiu Drimba - Istoria culturii şi civilizaţiei româneşti, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987, vol.2, pag.404

Lectură suplimentară

  • Mediul natural al regiunii Arad-Zarand și toponimia geografică, Aurel Ardelean și Octavian Mândruț, Arad, 2009

Legături externe