Abaris Hiperboreanul

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Abaris Hiperboreanul. De-a lungul istoriei, Abaris Hiperboreanul a jucat un rol crucial în diverse domenii, de la știință la cultura populară. Pe măsură ce aprofundăm acest subiect, vom analiza originile, impactul și evoluția acestuia de-a lungul timpului. De la începuturile sale și până în prezent, Abaris Hiperboreanul a continuat să capteze atenția oamenilor de toate vârstele și interesele, demonstrându-și relevanța și semnificația în societatea modernă. Prin acest articol, vom descoperi ce face Abaris Hiperboreanul atât de special și demn de studiat. Pregătește-te să pornești într-o călătorie de descoperire și cunoaștere despre Abaris Hiperboreanul!

Abaris Hiperboreanul
Profet al lui Apollo și vindecător
Rolvindecător, prezicător, preot al lui Apollo
Căsătorit cuN/A
UrmașiN/A
TatăSeuthes
MamăN/A
Modifică date / text Consultați documentația formatului


Abaris Hiperboreanul (Greacă: Ἄβαρις Ὑπερβόρειος, Abaris Hyperboreios), fiul lui Seuthes, a fost un vindecător legendar și preot al zeului Apollo. Se crede că și-a însușit talentele în ținuturile natale din Hiperboreea, localizată lângă Caucaz[1], fiind locul unde zburase în timpul unei epidemii de ciumă. Abaris a fost binecuvântat cu darul profeției, iar acest lucru, împreună cu ținuta sa scită, precum și prin simplitatea și cinstea sa, a contribuit la stima sa din partea poporului elen.[2]

Legenda

Herodot afirmă că Abaris călătorise în jurul lumii pe o săgeată[3] aurie, primită de la Apollo sau care îl simbolizează pe acesta. Totodată, acesta nu consuma mâncare.[4] Heraclides Ponticus scria că Abaris zbura pe ea, la fel cum vrăjitoarele zburau pe măturile lor. Platon (Charmides (Platon) 158C) îl plasează printre tămăduitorii traci, care practicau medicina asupra sufletului, nu doar asupra trupului, prin "incantații" (epodai). Acestuia i-a fost atribuită construirea unui templu spartan al Persefonei , de către geograful Pausanias (9.10).

Phalaris

Opera Vita Pythagorica a filosofului Iamblichus dezvăluie cititorilor o anecdotă. Aici, Abaris se zice că ar fi purificat Sparta și Knossos, printre alte orașe, de ciumă (VP 92-93). Totodată este prezentat împreună cu Pitagora la curtea tiranului sicilian Phalaris. Cei doi înțelepți discută chestiuni care au legătură cu Divinatea, iar aceștia îl îndeamnă pe tiran să aibă o viață guvernată de excelență morală (ibid. 215-221). Iamblicus îi atribuie lui Abaris o abilitate specială, extispiciul, arta prezicerii viitorului prin examinarea anomaliilor dobândite de intestinele animalelor.[5] Textul Suda îi atribuie un număr de creații literare, precum un volum al Oracolelor Scite în hexametrul dactilic, o teogonie în proză, un poem al căsătoriei râului Hebrus, o lucrare asupra purificărilor și menționarea unei vizite a zeului Apollo în tărâmul Hiperboreenilor. Însă asemenea lucrări nu erau la fel de originale precum corespondența sa cu tiranul Phalaris.[6]

O sursă mai sigură din punct de vedere istoric ar putea fi filosoful greco-scit Anacharis, care călătorise printre eleni la începutul secolului al VI-lea.

Impactul modern

  • Numele său este atribuit unei societăți de seniori secret; aceasta este una din cele 8 grupuri secrete ale societăților de seniori din grupurile de studenți ale liceului "Dartmouth College".
  • Abaris este menționat în cântecele lui Therion: "An Arrow From The Sun"("O săgeată de la soare"), "The Wand of Abaris"("Bagheta lui Abaris") și "The Falling Stone"("Piatra căzătoare").

Note

  1. ^ Ovidiu, Metamorfoze v. 86
  2. ^ Strabon, Geographica Book 7, Chapter 3, verse 8
  3. ^ "Hence the dart of Abaris" (Brewer's Dictionary of Phrase and Fable
  4. ^ Herodot, Istorii 4.36
  5. ^ "...și în loc să practice radiestezia prin intestinele bestiilor, el îi dezvăluise acestuia arta de a face pronosticuri de numere, concepând acest lucru ca fiind cea mai pură metodă, mai divină și mai apropiată de numerele celeste ale lui Dumnezeu. Din Vita Pythagorica de Iamblicus (trans. K. S. Guthrie).
  6. ^ Schmitz, Leonhard (), „Abaris”, În Smith, William, Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology, 1, p. 1, arhivat din original la , accesat în  

Bibliografie

Legături externe