Abces

Acest articol va aborda Abces din perspective diferite, pentru a oferi cititorilor o viziune cuprinzătoare și detaliată asupra acestui subiect. Vor fi analizate aspecte relevante, vor fi prezentate date relevante și vor fi oferite diverse opinii ale experților în domeniu. Abces este un subiect care trezește un mare interes și curiozitate în societatea actuală, așa că este esențial să aprofundăm în studiul său pentru a înțelege importanța și impactul său în diferite domenii. Pe parcursul acestui articol, vor fi explorate diferite fațete ale Abces, cu scopul de a oferi cititorilor o privire de ansamblu completă și îmbogățitoare a acestui subiect.

Abces
Specialitatedermatologie
Chirurgie generală
boli infecțioase  Modificați la Wikidata
SimptomeEritem
durere
Tumefacție
remittent fever]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticEcografie
tomografie computerizată​  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9682.9, 324.1
ICD-10L02
ICD-9-CM682.8[1]
682.9[1]  Modificați la Wikidata
MedlinePlus001353
MeSH IDD000038
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Un abces reprezintă o pungă de puroi care s-a acumulat în interiorul țesutului corpului.[2] Semnele și simptomele abceselor includ: roșeață, durere, senzație de căldură și umflare în așa fel încât, în momentul apăsării, zona se va simți ca și cum ar fi plină de lichid.[2] Zona de roșeață se ocupă, de obicei, o arie mai mare decât umflătura în sine.[3] Carbuncul și furuncul sunt tipuri de abcese ce au legătură, de regulă, cu foliculii de păr, carbuncul fiind cel mai mare dintre cele două.[4]

Clasificare

După localizare, abcesele se clasifică în:

  • abcese superficiale: accesibile palpării și vederii, se prezintă că o denivelare roșie, dureroasă, caldă (poate apărea febra) amplasate la degete, marginea anusului, gât, șezut, zonă axilară sau pe partea ventrală;
  • abcese profunde: mai greu accesibile, diagnosticul este mai dificil și complicațiile sunt mai grave, pot fi localizate la nivelul ficatului, rinichiului, creierului, plămânului.

După modul lor de constituire și după viteză de evoluție, se pot distinge:

  • abcesul cald apare ca o reacție inflamatorie a organismului la dezvoltarea unor bacterii (stafilococi, streptococi) sau a unei amibe (Entamoeba histolytica), care poate provocă formarea unui abces în ficat. Bacteria sau microorganismul sunt vehiculați de circulația sanguină sau limfatică și ajung astfel într-un țesut unde provoacă infecția. Un alt mod de pătrundere este prin piele, în caz de înțepare sau rănire. Abcesul cald se formează rapid și se înconjoară frecvent de o membrană, care-l delimitează; el prezintă toate semnele locale ale unei inflamații (roșeață, căldură, umflare, durere), cărora li se adaugă semnele generale (febră, frisoane, insomnie) și adesea adenopatie. Supurarea antrenează o creștere în volum a țesuturilor, o durere intermitentă, și dacă abcesul este superficial, o fluctuență (deplasarea puroiului la palpare). Abcesul cald se poate resorbi spontan, se poate închista sau se poate sparge în țesuturile învecinate (fistulizare).
  • abcesul rece este cauzat de bacilul Koch (agentul tuberculozei) sau de ciuperci microscopice, are constituire lentă și nu antrenează reacție inflamatorie, evoluează spre fistulizare. Când este superficial, el lasă să iasă în afară puroi. Când este profund, se propagă spre os și mușchi, manifestându-se printr-o febră prelungită și neregulată, alterarea stării generale, pierdere în greutate.

Cauze

Acestea sunt cauzate, de obicei, de o infecție bacteriană.[5] Adesea, mai multe tipuri de bacterii sunt cauza unei singure infecții.[3] In Statele Unite ale Americii și în multe alte zone ale lumii, cea mai comună bacterie prezentă este Stafilococul auriu meticilino-rezistent.[2] Rareori paraziții pot cauza abcese, iar aceștia sunt mai comuni în țările în curs de dezvoltare.[6] Diagnosticarea unui abces de piele se face, de obicei, pe baza modului în care arată și este confirmat prin incizia acestuia.[2] Imagistica cu ultrasunete poate fi utilă, în cazul în care diagnosticul nu este clar.[2] La abcesele din jurul anusului, tomografia computerizată (CT-ul) poate fi importantă pentru a anticipa o infecție mai adâncă.[6]

Administrarea

Tratamentul standard pentru abcesele pielii sau a țesutului moale este reprezentat de incizie și drenaj.[7] La oamenii care au stare de sănătate generală bună nu există beneficii în folosirea antibioticelor pentru acest tip de abces.[2] Un număr mic de dovezi susține neacoperirea cu pansament a cavității ce rămâne descoperită după drenaj.[2] Închiderea acestei cavități după drenaj, față de lăsarea neacoperită a acesteia, ar putea crește viteza de vindecare, fără a fi prezent riscul de reapariție a abcesului.[8] De multe ori, drenajul prin folosirea un ac nu este suficient.[2]

Epidemiologie

Abcesele de piele sunt comune și au devenit din ce în ce mai normale în ultimii ani.[2] Factorii de risc includ consumul de droguri intravenoase, cu rate raportate de până la 65% la populația consumatoare.[9] În 2005, în Statele Unite ale Americii, 3,2 milioane de oameni au mers la departamentul de urgențe pentru un abces.[10] În Australia, circa 13,000 de oameni au fost spitalizați în 2008 din cauza acestei boli..[11]

Referințe

  1. ^ a b Monarch Disease Ontology release 2018-06-29]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ a b c d e f g h i Singer, Adam J.; Talan, David A. (). „Management of skin abscesses in the era of methicillin-resistant Staphylococcus aureus” (PDF). The New England Journal of Medicine. 370 (11): 1039–47. doi:10.1056/NEJMra1212788. PMID 24620867. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ a b Elston, Dirk M. (). Infectious Diseases of the Skin. London: Manson Pub. p. 12. ISBN 9781840765144. 
  4. ^ Marx, John A. Marx (). „Dermatologic Presentations”. Rosen's emergency medicine : concepts and clinical practice (ed. 8th ed.). Philadelphia, PA: Elsevier/Saunders. pp. Chapter 120. ISBN 1455706051. 
  5. ^ Cox, Carol Turkington, Jeffrey S. Dover ; medical illustrations, Birck (). The encyclopedia of skin and skin disorders (ed. 3rd ed.). New York, NY: Facts on File. p. 1. ISBN 9780816075096. 
  6. ^ a b Marx, John A. Marx (). „Skin and Soft Tissue Infections”. Rosen's emergency medicine : concepts and clinical practice (ed. 8th ed.). Philadelphia, PA: Elsevier/Saunders. pp. Chapter 137. ISBN 1455706051. 
  7. ^ American College of Emergency Physicians, „Five Things Physicians and Patients Should Question”, Choosing Wisely: an initiative of the ABIM Foundation, American College of Emergency Physicians, arhivat din original la , accesat în  
  8. ^ Singer, Adam J.; Thode, Henry C., Jr; Chale, Stuart; Taira, Breena R.; Lee, Christopher (mai 2011). „Primary closure of cutaneous abscesses: a systematic review” (PDF). The American Journal of Emergency Medicine. 29 (4): 361–6. doi:10.1016/j.ajem.2009.10.004. PMID 20825801. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ Langrod, Pedro Ruiz, Eric C. Strain, John G. (). The substance abuse handbook. Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins. p. 373. ISBN 9780781760454. 
  10. ^ Taira, BR (). „National epidemiology of cutaneous abscesses: 1996 to 2005”. The American journal of emergency medicine. 27 (3): 289–92. doi:10.1016/j.ajem.2008.02.027. PMID 19328372. 
  11. ^ Vaska, VL; Nimmo, GR; Jones, M; Grimwood, K; Paterson, DL (). „Increases in Australian cutaneous abscess hospitalisations: 1999-2008”. European Journal of Clinical Microbiology & Infectious Diseases. 31 (1): 93–6. doi:10.1007/s10096-011-1281-3. PMID 21553298. 

Legături externe