În acest articol vă vom spune tot ce trebuie să știți despre Acquis-ul Schengen. De la origini până la relevanța sa astăzi, prin diferitele aplicații și impactul său în diverse domenii. Veți descoperi cum a evoluat Acquis-ul Schengen de-a lungul timpului și cum a influențat diferite aspecte ale vieții noastre. Vă vom prezenta, de asemenea, opiniile experților pe această temă, precum și date și statistici relevante care vă vor ajuta să înțelegeți importanța Acquis-ul Schengen în lumea de astăzi. Nu ratați această analiză completă pe Acquis-ul Schengen!
Spațiul Schengen
State care trebuie să se alăture Spațiului Schengen
Acquis-ul Schengen este un ansamblu de norme și reglementări, integrate în dreptul Uniunii Europene, care reglează zona denumită „Spațiu de libertate, securitate și justiție (ELSJ)” și relațiile dintre statele care au semnat Convenția de la Schengen. ELSJ este adesea confundat cu Spațiul Schengen, primul desemnând libera circulație, iar al doilea desemnând măsurile de securitate luate în scopul asigurării liberei circulații.
Acquis-ul Schengen cuprinde[1]:
Acquis-ul Schengen este fondat pe Acordul de la Schengen (14 iunie 1985) și pe Convenția de aplicare a Acordului de la Schengen (19 iunie 1990), fiind semnat de către cele trei țări ale Benelux-ului, Germania și Franța.[2]
Convenției i s-au alăturat apoi mai multe state membre ale Uniuni Europene: Italia (1990), Spania și Portugalia (1991), Grecia (1992), Austria (1995), Danemarca, Finlanda și Suedia (1996).[2]
Tratatul de la Amsterdam, care a intrat în vigoare la 1 mai 1999, a încorporat sistemul Schengen în Uniunea Europeană; cu Decizia 1999/435/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 mai 1999, prin lista elementelor care compun Acquis-ul Schengen.[2]
Uniunea Europeană |
![]() Acest articol face parte din seria |
Politici și aspecte
|
|