În lumea de astăzi, Acroleină a devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare pentru un spectru larg de oameni. De la experți în domeniu la amatori, Acroleină a captat atenția multora și s-a impus ca un subiect relevant și inevitabil în diverse sfere ale vieții. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale asupra vieții de zi cu zi, Acroleină a generat o dezbatere constantă și a motivat experții să aprofundeze în studiul său. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Acroleină și vom discuta despre importanța acestuia în contextul actual.
Acroleină | |
![]() | |
![]() | |
![]() | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 107-02-8 |
ChEMBL | CHEMBL721 |
PubChem CID | 7847 |
Formulă chimică | C₃H₄O[1] ![]() |
Masă molară | 56,026215 u.a.m.[1] ![]() |
Proprietăți | |
Densitate | 0,84 g/cm³[2] ![]() |
Punct de topire | −126 °F[2] ![]() |
Punct de fierbere | 127 °F[2] ![]() |
Solubilitate | 40 g/100 g[2] ![]() |
Presiune de vapori | 210 mm Hg[2] ![]() |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text ![]() |
Acroleina (nume sistematic: propenal) este cea mai simplă aldehidă nesaturată. Este un lichid incolor cu un miros neplăcut. Se obține la nivel industrial din propilenă.
Acroleina este obținută la nivel industrial prin oxidarea propenei, în prezența aerului ca sursă de oxigen. Reacția are loc în prezența oxizilor metalici care sunt catalizatori eterogeni:[3]
Aproximativ 500.000 de tone de acroleină sunt produse anual în America de Nord, Europa și Japonia pe această cale. În plus, acidul acrilic se obține prin transformarea acestei acroleine (deși se mai poate obține și prin oxidarea controlată a propenei).[4][5][6]
Glicerolul (glicerina) se descompune în acroleină prin încălzirea la 280 °C:
|title=
(ajutor)