În acest articol, vom explora subiectul Acvilă țipătoare mică în profunzime, abordând aspectele sale cele mai relevante și actuale. De la origini până la impactul asupra societății actuale, prin diferitele abordări și perspective care s-au dezvoltat de-a lungul timpului. Acest subiect este de maximă importanță astăzi, deoarece a generat dezbateri și reflecție extinse în diverse domenii, de la politică la cultură, și a marcat un punct de cotitură în modul în care abordăm diferite probleme. Pe parcursul dezvoltării acestui articol, vom analiza diferitele aspecte ale Acvilă țipătoare mică, aprofundând în implicațiile sale și generând un spațiu de reflecție critică în jurul acestui fenomen.
Acvilă țipătoare mică | |
---|---|
![]() | |
Adult | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Accipitriformes |
Familie: | Accipitridae |
Gen: | Clanga |
Specie: | C. pomarina |
Nume binomial | |
Clanga pomarina Brehm, 1831 | |
![]() | |
Arealul C. pomarina Breeding range Resident range Wintering range | |
Sinonime | |
Aquila pomarina | |
Modifică text ![]() |
Acvila țipătoare mică (Clanga pomarina) este o pasăre de pradă de mărimea unei găi roșii (Milvus milvus) mai mari, totodată fiind și cea mai comună specie de acvilă din România. Ca habitat preferă pădurile pentru cuibărit și pășunile/fânețele și terenurile agricole pentru hrănire.
Hrana sa este alcătuită din 67% rozătoare și alte mamifere mici (șoareci de câmp, iepuri, nevăstuici, etc.), 21% broaște și 12% păsări (nu mai mari decât un sturz), insecte (lăcuste, greieri) și reptile (șerpi și șopârle).
În România acvila țipătoare mică este prezentă în orice zonă cu excepția vârfurilor înalte.
![]() |
Acest articol despre biologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |