Aerofagie

În acest articol, vom explora în detaliu impactul Aerofagie asupra vieților noastre. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Aerofagie a devenit un subiect de mare interes pentru cercetători, cadre universitare și publicul larg. De-a lungul anilor, Aerofagie a generat dezbateri, discuții și diferite perspective care ne-au îmbogățit înțelegerea acestui fenomen. Prin această analiză cuprinzătoare, vom căuta să aruncăm lumină asupra diferitelor aspecte ale Aerofagie și asupra modului în care ne-a modelat viața la diferite niveluri. Acest articol va fi un ghid complet pentru cei care doresc să se adâncească în lumea fascinantă a Aerofagie și să înțeleagă importanța acesteia în societatea noastră contemporană.

Aerofagia (din greacă: aer, aeros = aer + φαγεῖν / fagein = a mânca) este o tulburare digestivă care constă în înghițirea și acumularea în partea inferioară a esofagului și în cea superioară a stomacului a unei cantități de aer.

Ca fenomen fiziologic, aerofagia determină, atunci când cantitatea de aer înghițită este prea mare, senzații de balonare, palpitații, stare de oboseală etc. Apare ca fenomen patologic la nevropați; la sugari se datorează, în cele mai multe cazuri, suptului în gol.

Aerofagia voluntară este utilizată pentru a permite vorbirea esofagiană dupa excizia chirurgicală a laringelui.

Tratament

Există o serie de preparate farmaceutice cu care se poate trata aerofagia. Cărbunele activat, argilele absorbante sau simeticonul reduc volumul gazelor și ameliorează senzația de balonare. Alte produse, denumite prokinetice (de tipul metoclopramid sau domperidon) pot să amelioreze simptomele neplăcute prin stimularea motilității intestinale. [1]

Tot eficiente sunt și plantele folosite drept condimente, precum busuiocul sau coriandrul, care favorizează eliminarea gazelor. [2]

Note

  1. ^ Boala omului grăbit
  2. ^ Aerofagia

Legături externe

Acest articol legat de patologie, o boală este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui !
Vezi Proiectul Medicină.