Aladár Szoboszlay
În lumea de astăzi, Aladár Szoboszlay a devenit un subiect de mare importanță și interes, atât pentru experți, cât și pentru publicul larg. De la apariția sa, Aladár Szoboszlay a captat atenția oamenilor de toate vârstele și naționalitățile, generând dezbateri și discuții în diverse domenii. Impactul său a fost atât de semnificativ încât a reușit să influențeze luarea deciziilor la nivel global, precum și dezvoltarea diferitelor industrii și sectoare. În acest articol vom analiza în profunzime relevanța Aladár Szoboszlay, implicațiile sale și posibilele scenarii de viitor, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect care a marcat un înainte și un după în societatea actuală.
| Aladár Szoboszlay | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Timișoara, România |
| Decedat | (33 de ani) Timișoara, România |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | preot catolic |
| Limbi vorbite | limba română limba maghiară |
Modifică date / text  | |
Aladár Szoboszlay (n. 18 ianuarie 1925, Timișoara – d. 1 septembrie 1958, Arad) a fost un preot romano-catolic executat în urma Procesului Szoboszlay.
Viața
Aladár Szoboszlay s-a născut în cartierul Mehala din Timișoara. În 1943 a obținut bacalaureatul cu rezultat excelent în Cluj. În anul 1948 a fost hirotonit preot de episcopul Augustin Pacha la Timișoara. După hirotonire a rămas 4-5 luni preot capelan în Timișoara, după care a fost numit preot paroh la Pecica, unde a slujit până în 1951. Deja în această perioadă a atras atenția Securității prin predicile sale libere și prin activitățile desfășurate cu copiii catolici din Pecica. Din septembrie 1951 până în decembrie 1952 a fost transferat la cea mai importantă biserică din Arad, Biserica Minoriților din Arad, de unde călugării minoriți au fost internați la Estelnic. Prima activitate a lui a fost organizarea unei campanii de adunare de mâncare pentru călugării internați. Și aici a continuat predicile libere împotriva regimului, la care au participat un tot mai mare număr de oameni. În 1 decembrie 1952 a fost numit ca preot în biserica din Grădiște, unde a fost urmat de majoritatea credincioșilor.
În urma conflictelor cu superiorii săi și presiunea autorităților, în mai 1953 a fost suspendat din funcția a preot. În 22 octombrie 1953 a fost arestat și condamnat la 6 luni de închisoare.
După închisoare, în mai 1954, a fost numit ca preot la Șag, după care din 13 octombrie 1956 la Beba Veche. În 6 februarie 1957 autoritățile interne au dispus monitorizarea lui, și în 10 septembrie 1957 a fost arestat.
În procesul Szoboszlay, prin hotărârea 719/1958 din 15 mai 1958, a fost condamnat la moarte împreună cu alte 9 persoane. Președintele completului de judecată a fost Pál Macskási. Celelalte 47 de persoane pârâte în proces au fost condamnate la închisoare ori la muncă forțată, sub acuzația de conspirație împotriva statului.
În 1 septembrie 1958, între orele 23-24, împreună cu ceilalți 9 condamnați a fost executat la Arad și înmormântat într-un loc necunoscut.
Acțiuni reparatorii
În anul 2018 Parchetul Militar Timișoara a deschis un dosar penal pentru omor și infracțiuni contra umanității în cazul celor zece persoane care au fost executate în lotul respectiv.[1]
Note
- ^ Săpături în cimitirul „Pomenirea” Arhivat în , la Wayback Machine.; agerpres.ro; 8 mai 2018. Accesat la 14 mai 2018.
Bibliografie
- Bottoni, Stefano (), „A hontalan forradalmár - Reflexiók Szoboszlay Aladár ügyére” (PDF), Magyar kisebbség, Cluj, p. 143
- Szoboszlay, Aladár (). Károly Vekov, ed. Áldozatok és áldozottak - In memoriam Szoboszlay Aladár I (în maghiară). Budapesta: Magyar PEN Club. p. 631. ISBN 978-615-80797-5-4.
- Tófalvi, Zoltán (). 1956 erdélyi mártírjai I. Târgu Mureș: Mentor. p. 775. ISBN 978-973-599-248-4.