Alexandrina Cernov

În lumea de astăzi, Alexandrina Cernov a devenit un subiect de mare importanță și relevanță. De la apariția sa, a captat atenția unui număr mare de indivizi, fie datorită impactului său direct asupra societății, fie datorită influenței sale în diferite domenii. Alexandrina Cernov a generat controverse, dezbateri și discuții, iar prezența sa continuă să genereze interes și curiozitate în cei care doresc să înțeleagă în continuare sensul și domeniul de aplicare. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Alexandrina Cernov, de la originea sa până la evoluția sa în prezent, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și cuprinzătoare asupra subiectului.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Cernov.
Alexandrina Cernov
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Hotin, România Modificați la Wikidata
Decedată (80 de ani) Modificați la Wikidata
Mănăstirea Putna, Suceava, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Ucraina Modificați la Wikidata
Etnieromâni Modificați la Wikidata
Ocupațiefilologă​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba ucraineană Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București
Universitatea din Cernăuți  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Cernăuți  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Național „Serviciul Credincios”  Modificați la Wikidata
Membru de onoare al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alexandrina Cernov (n. , Hotin, România – d. , Mănăstirea Putna, Suceava, România) a fost un critic și istoric literar, profesor la Universitatea din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române (din 1992).[1] A fost membru fondator al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți, membru fondator și director executiv al Editurii „Alexandru cel Bun” și redactor-șef la revista trimestrială de istorie și cultură Glasul Bucovinei.

Biografie

Alexandrina Cernov a absolvit cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cernăuți, speciakitatea limba și literatura rusă.[2] A devenit critic și istoric literar, profesor universitar la Universitatea din Cernăuți.

În 1988 a fost cooptată în conducerea Fundației Culturale Române din București.

A lucrat în redacția emisiunilor în limba română la Televiziunea din Cernăuți și la Radio Ucraina Internațional.

În România a fost distinsă cu Premiul Fundației Culturale Române, Medalia Comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer. În 1992 a fost aleasă ca membru de onoare al Academiei Române.[3]

Activitate publicistică

Redactor șef la „Glasul Bucovinei”, revistă trimestrială de istorie și cultură, care apare sub auspiciile Institutului Cultural Român; articole în publicațiile Plai românesc, Arcașul, Revista română de istoria presei.

Editura „Alexandru cel Bun”

  • Grigore C. Bostan și Lora Bostan: Literatura română din Bucovina de la 1775 pînă în anul 2000, 2000 (redactor Alexandrina Cernov).
  • Valeriu Zmoșu: Un sat bucovinean de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Jos, 2006 (text îngrijit de Alexandrina Cernov).
  • Ilie Luceac: Discursurile lui Eudoxiu Hurmuzachi în Dieta Bucovinei.
  • Alexandrina Cernov: Grupul etnic românesc din nordul Bucovinei (probleme de renaștere națională).
  • Catarge tinere: din creația participanților la Festivalul de poezie "Ilie Motrescu 2005", 2007 (cuvânt înainte și redactare Alexandrina Cernov).
  • Alexandrina Cernov și Ilie Luceac, fotografii de Mihail Cratofil: Cernăuți / Chernovtsy 1408-2008 (album), ediție română-engleză-ucraineană-germană, 2008.
  • Alexandrina Cernov și Ilie Luceac: Pagini alese de literatură română și universală, 2008.
  • Ilie Luceac: Familia Hurmuzăcheștilor, monografie (premiul Academiei Române).
  • Caiete literare: Mihai Eminescu – viața și opera; Vasile Alecsandri – viața și opera.

Note

  1. ^ Ţarălungă, Ecaterina (2019). Enciclopedia identității românești. 2: Personalităţi. AGIR. p.171
  2. ^ Rusu, dr. Dorina N. (). Membrii Academiei Române, 1866-1996. Mic dicționar. A92. p. 75. 
  3. ^ Academia Română - membri de onoare din străinătate, accesat la 7 ianuarie 2018

Bibliografie

  • Rusu, Dorina N. (), Membrii Academiei Române, 1866-1996. Mic dicționar, Iași: Editura A92 

Legături externe