Alfonso al VII-lea al Leonului și Castiliei

Alfonso al VII-lea al Leonului și Castiliei
Date personale
Născut	1 martie 1105 Caldas de Reis⁠(d), Galicia, Spania
Decedat	21 august 1157 (52 de ani) Despeñaperros⁠(d), Andaluzia, Spania[5]
Înmormântat	Catedrala din Toledo
Părinți	Raymond of Burgundy] Urraca a Leonului și Castiliei
Frați și surori	Sancha Raimúndez]
Căsătorit cu	Berenguela de Barcelona Richeza a Poloniei
Copii	Sancho al III-lea al Castiliei Ferdinand al II-lea al Leonului Constance, Regina Franței Sancha, Regina Navarei Sancha, Regina Aragonului Urraca, Regina Navarei (nelegitimă) Stephanie Alfonso (nelegitim)
Religie	catolicism
Ocupație	conducător​
Limbi vorbite	limba galiciană
Apartenență nobiliară
Titluri	Imperator totius Hispaniae] Rey de León] (1126–1157) Rey de Castilla] (1126–1157) Rey de Galicia] (din 1111)[1][2][3][4]
Familie nobiliară	Casa de Ivrea
Rege al Leonului, Castiliei și Galiciei
Domnie	1126–1157
Încoronare	1135 în Catedrala din León
Predecesor	Urraca a Leonului și Castiliei
Succesor	Sancho al III-lea al Castiliei în Castilia Ferdinand al II-lea al Leonului în Leon
Modifică date / text

Alfonso al VII-lea (n. 1 martie 1105, Caldas de Reis^⁠(d), Galicia, Spania – d. 21 august 1157, Despeñaperros^⁠(d), Andaluzia, Spania), născut cu numele de Alfonso Raimúndez și poreclit Împăratul, a devenit regele Galiciei în 1111 și regele Leonului și al Castiliei în 1126. Alfonso a folosit pentru prima dată titlul de Împărat peste toată Spania, alături de mama sa, Urraca, odată ce ea l-a investit în conducerea directă a orașului Toledo, în 1116. El a fost fiul lui Urraca a Leonului și Raymond de Burgundia, primul membru al Casei de Burgundia care guverna Peninsula Iberică.

În 1111, Diego Gelmírez, Episcop de Compostela și Contele de Traba, l-au încoronat și uns pe regele Galiciei în catedrala din Santiago de Compostela. Era un copil însă mama lui a succedat tronul unit al Leonului, Castiliei și Galiciei și a dorit să asigure perspectivele fiului ei. Prin 1125 el a moștenit Regatul anterior musulman din Toledo. La data de 10 martie 1126, după moartea mamei sale, el a fost încoronat în León și a început imediat recuperarea Regatului Castiliei, care era sub dominația lui Alfonso I al Navarei și Aragonului. Prin pacea de la Tamara din 1127, Alfonso l-a recunoscut pe Alfonso al VII-lea de Castilia. Teritoriul de est sub stăpânirea sa a câștigat multă independență în timpul domniei mamei sale și a experimentat mai multe rebeliuni. După recunoașterea lui în Castilia, Alfonso a luptat pentru a reduce autonomia baronilor locali.

Când Alfonso I, regele Navarei și Aragonului, a murit fără urmași în 1134, el a dorit ca împărăția lui să rămână la ordinele militare. Aristocrația ambelor regate au respins acest lucru. García Ramírez, Contele de Monzón a fost ales în Navarra în timp ce Alfonso a pretins Aragonul. Nobilii au ales un alt candidat, fratele regelui decedat, Ramiro al II-lea. Alfonso a răspuns prin ocuparea regiunii La Rioja, cucerind Zaragoza și reglementând tărâmurile la unison. Din acest punct, Zaragoza făcea parte din Leon.

• Barton, Simon, The Aristocracy in Twelfth-Century León and Castile, Cambridge University Press, 1997.
• Fletcher, R.A. (1984). Saint James's catapult : the life and times of Diego Gelmírez of Santiago de Compostela. Oxford : Clarendon Press. ISBN 978-0198225812.
• Medieval Iberia: an encyclopedia, Ed. E. Michael Gerli and Samuel G. Armistead, Taylor & Francis, 2003.
• Reilly, Bernard F., The Kingdom of León-Castilla under King Alfonso VII, 1126–1157, University of Pennsylvania Press, 1998.
• Riley-Smith, Jonathan (1990). Atlas of the Crusades. New York: Facts on File.
• Stroll, Mary, Calixtus 2, 1119–1124, BRILL, 2004.