Aluviune
În lumea de astăzi, _Aluviune__ a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Indiferent dacă _Aluviune__ este o figură iconică, un concept fundamental sau o dată semnificativă, importanța sa transcende granițele și culturile. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de _Aluviune__, de la impactul său asupra societății până la influența sa asupra istoriei. Printr-o analiză detaliată, vom căuta să înțelegem cum _Aluviune__ a modelat lumea noastră și rămâne relevantă astăzi. Acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare despre _Aluviune__, invitând cititorul să reflecteze și să aprofundeze în sensul și relevanța sa în viața de zi cu zi.
Aluviune se numește materialul detritic, format din bolovani, mâl, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare.[1]
Pentru a determina aluviunile transportate de râuri se folosește un aparat denumit batometru.
Umplerea sau înălțarea albiei unui curs de apă, a fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea aluviunilor transportate de apele curgătoare se numește colmatare.
Astfel, lacul de acumulare de la Porțile de Fier I s-a colmatat în cei peste 35 de ani de existență cu milioane de tone de aluviuni, ceea ce a făcut ca nivelul apei să crească considerabil, punând în pericol atât malurile Dunării, cât și câteva drumuri, care s-ar putea prăbuși din cauza eroziunii.[2]
Vezi și
Note
Lecturi suplimentare
- Ion Zăvoianu; Gheorghe Herișanu; Cornelia Marin; Nicolae Cruceru, Relații cantitative între producția de aluviuni în suspensie și factorii de mediu, București, Editura Transversal, 2011
 | Acest articol despre geologie este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |