Amintiri pierdute

Astăzi, Amintiri pierdute este un subiect de mare interes și relevanță în societate. Timp de decenii, Amintiri pierdute a fost subiect de dezbatere și cercetare, generând opinii contradictorii și provocând schimbări semnificative în diverse domenii. În acest articol, vom aprofunda în complexitatea lui Amintiri pierdute, explorând diferitele sale perspective și consecințe în viața noastră de zi cu zi. Vom analiza modul în care Amintiri pierdute a evoluat de-a lungul timpului și cum continuă să influențeze societatea noastră de astăzi. În plus, vom aborda provocările pe care le prezintă Amintiri pierdute, precum și posibilele soluții și strategii pentru a le rezolva. Alăturați-vă nouă în această explorare interesantă a Amintiri pierdute și descoperiți nenumăratele sale fațete!

Amintiri pierdute
Titlu originarSouvenirs perdus
Genfilm dramatic
film sketch
RegizorChristian-Jaque
ScenaristJacques Companeez
Bazat peo idee originală de Jacques Companeez
StudioLes Films Jacques Roitfeld
Director de imagineChristian Matras
MontajJacques Desagneaux
MuzicaJoseph Kosma
DistribuțieEdwige Feuillère
François Périer
Danièle Delorme
Bernard Blier
Premiera11 noiembrie 1950
Durata105 minute
a/n
ȚaraFranţa Franța
Limba originalăfranceză
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Amintiri pierdute (titlul original: în franceză Souvenirs perdus) este un film francez compus din patru sketch-uri, realizat în 1950 de regizorul Christian-Jaque, după o idee originală de Jacques Companeez, protagoniști fiind actorii Edwige Feuillère, François Périer, Danièle Delorme și Bernard Blier.[1]

Conținut

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Film compus din patru schițe: Povestea a patru obiecte găsite:

  1. Statuia lui Osiris (Une statue d'Osiris) – le permite celor doi foști iubiți să se întâlnească pentru scurt timp în Ajunul Crăciunului;
  2. O coroană funerară (Une couronne mortuaire) – o face pe o tânără să creadă că tânărul ei iubit este mort;
  3. Ocravată de blană (Une cravate de fourrure) – este obiectul uciderii unei fete singure, sugrumată de un tânăr care halucinează;
  4. O vioară (Un violon) – marchează sfârșitul visului unui polițist de a vedea un cântăreț de stradă cucerind femeia pe care el o râvnea.

Distribuție

Sketch-ul nr. 1

Sketch-ul nr. 2

Sketch-ul nr. 3

Sketch-ul nr. 4

Melodii din film

Note

Vezi și

Legături externe