În acest articol vom aprofunda subiectul Analiză grafologică, care a generat un mare interes în societatea de astăzi. De-a lungul istoriei, Analiză grafologică a jucat un rol crucial în diverse domenii, atât personal, cât și profesional. De la origini și până în prezent, Analiză grafologică a fost obiect de studiu, dezbateri și controverse, dând naștere la opinii contradictorii și perspective diverse. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Analiză grafologică, analizând impactul acestuia în diferite contexte și oferind perspective care ne permit să înțelegem mai bine relevanța sa în lumea contemporană.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Analiza grafologică sau grafologia este o pseudoștiință[1][2][3][4][5][6][7] care își propune să analizeze personalitatea omului pe baza scrisului său de mână. Etimologic, grafologia este știința scrisului, dar privită ca disciplină independentă, are scopul de a determina caracterul și personalitatea individului prin intermediul scrisului.[8][9]
Expertiza criminalistică a scrisului (numită și analiză grafoscopică) nu este grafologie.[10][11]
Studiile empirice au dovedit că grafologia nu are validitate.[12][13]
Realizarea profilului
Mai întâi se observă anumite trăsături fine în scris, în forma și dimensiunea literelor, a legăturilor dintre acestea, care toate împreună duc la o serie de tendințe. Acestea compun, prin corelare, anumite tendințe mai generale, care creionează un profil al tendințelor de caracter foarte specifice, care ajută la cunoașterea profundă a persoanei în contextul evaluării făcute.[14]
Spre exemplu câteva trăsături de caracter ce pot fi observate în analiza grafologică:
precum și trăsăturile mai complexe, cum ar fi gradul de sinceritate, orientarea spre succes, abilitățile de management, capacitatea de îndeplinire a sarcinilor, capacitatea de a lucra în echipă, rezistența la stres, abilitățile în vânzări, obiectivitatea sau hipersensibilitatea, precum și gradul în care se manifestă acestea sau opusul lor.[14]
Analiza grafologică oferă, în cunoașterea interumană și în profilarea resurselor umane, un instrument extrem de util pentru realizarea unui profil de personalitate concret, individual.[15] De-a lungul timpului acest domeniu a căpătat tot mai multă recunoaștere pe plan internațional, calificându-se la nivelul de știință, în Franța fiind considerată știință autentică.[16] La noi există Asociația Grafologică din România care prezintă activitatea unui grafolog; din 2008 activitatea este trecută în COR.[17]
Vocabular
Fiecare sistem de analiză de mână are propriul său vocabular. Chiar dacă două sau mai multe sisteme pot împărtăși aceleași cuvinte, semnificațiile acestor cuvinte pot fi diferite. Semnificația tehnică a unui cuvânt folosit de un analist de mână, și sensul comun nu este congruent. Resentimentele, de exemplu, în uz comun, înseamnă supărare. În analiza grafologică, termenul indică o teamă de impunere.[18][19]
Păreri ale specialiștilor
Iată ce scriu câțiva specialiști despre analiză grafologică, drept domeniu:
„Analiza Grafologică este știința care decodifică acest limbaj și care ne ajută să înțelegem personalitatea din scris. Este un test de personalitate, într-un fel. Și încă unul dintre cele mai bune teste de personalitate pe care le-am întâlnit. Analiza Grafologică ține atât de medicină cât și de psihologie. În mod cert, analiza grafologică este o știintă empirică prin excelență. Ea combină un studiu de factori fizici și emoționali în încercarea de a înțelege mai bine oamenii. În același timp, nu există doi oameni la fel pe acest pământ. La fel cum fiecare din noi are o voce diferită, amprente digitale diferite sau aspect fizic diferit, la fel fiecare din noi are un scris de mână diferit de al oricărui alt om”. (Ionuț Ciurea, promotor al analizei grafologice în România)
„Scrierea este pentru spirit, ceea ce notele sunt pentru armonia spirituală”. (Jules Crepieux-Jamin, promotor al analizei grafologice în Franța)[20]
„Un raport strâns între scriere și personalitatea autorului ei, e în afară de orice îndoială”. (Prof. C. I. Parhon)[20]
Aceste păreri sunt azi discreditate. Grafologia a fost evaluată de profesioniștii din domeniul sănătății mintale drept unul dintre top cinci cele mai discreditate teste psihologice.[21]
A. Athanasiu, Tratat de grafologie. Cunoașterea personalității prin scris, Editura Humanitas, București, 1996
E. Goldiș, Tratat de grafologie, Ed. Criterion Publishing, 2006
Crepieux- Jamin J., Scrisul și caracterul, Ed. Prietenii Cărții, București, 2001,
B. Mladin, Automatismele grafice –amprentă a scrisului. Stabilirea vinovăției prin grafologie , Ed. Paralela 45, 2008
V. I. Popescu, Expresia plastică a înscrisului și personalitatea, Ed. Detectiv, București, 2005
Frățilă A., Scrisul, oglinda personalității, Ed. Colosseum, București, 2005
Note
^„Barry Beyerstein Q&A”. Ask the Scientists. Scientific American Frontiers. Arhivat din original la . Accesat în . "they simply interpret the way we form these various features on the page in much the same way ancient oracles interpreted the entrails of oxen or smoke in the air. I.e., it's a kind of magical divination or fortune telling where 'like begets like.'"
^Thomas, John A. (). „Graphology Fact Sheet”. North Texas Skeptics. Accesat în . "In summary, then, it seems that graphology as currently practiced is a typical pseudoscience and has no place in character assessment or employment practice. There is no good scientific evidence to justify its use, and the graphologists do not seem about to come up with any."
^Dima, Eugenia (). Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Gunivas. p. 818.
^Rotari, Mădălina (). GRAPHOLOGY - SCIENCE OR PSEUDOSCIENCE?/GRAFOLOGIA – ȘTIINȚĂ SAU PSEUDOȘTIINȚĂ?. Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale. p. 83.
^Driver, Russell W.; Buckley, M. Ronald; Frink, Dwight D. (aprilie 1996). „Should We Write Off Graphology?”. International Journal of Selection and Assessment. 4 (2): 78–86. doi:10.1111/j.1468-2389.1996.tb00062.x.
^Furnham, Adrian; Gunter, Barrie (ianuarie 1987). „Graphology and personality: Another failure to validate graphological analysis”. Personality and Individual Differences. 8 (3): 433–435. doi:10.1016/0191-8869(87)90045-6.
^ abGrant, Marcus-Victor; J-B, Senior Editor (). „Beneficiile analizei grafologice”. Jurnalul Bucurestiului. Accesat în .Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (link)
^Norcross, John C.; Koocher, Gerald P.; Garofalo, Ariele (). „Discredited psychological treatments and tests: A Delphi poll”. Professional Psychology: Research and Practice. 37 (5): 515–522. doi:10.1037/0735-7028.37.5.515. ISSN1939-1323. Five tests rated by at least 25% of the experts in terms of being discredited for a specific purpose received mean scores of 4.0 or higher: Luscher Color Test, Szondi Test, handwriting analysis (graphology), Bender Visual Motor Gestalt Test (for assessment of neuropsychological impairment), eneagrams, and Lowenfeld Mosaic Test