În lumea de astăzi, subiectul Aparatul Golgi este ceva care generează mult interes și dezbatere. Cunoscut pentru impactul său în diferite domenii, Aparatul Golgi a fost subiect de studiu și analiză de către experți, cadre universitare și profesioniști din diferite domenii. De la origini și până la efectele sale asupra societății actuale, Aparatul Golgi a stârnit interesul multor oameni și a generat reflecții importante asupra importanței și relevanței sale în lumea contemporană. În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Aparatul Golgi, explorând multiplele sale fațete și oferind o viziune globală asupra semnificației și semnificației sale. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și cunoaștere despre Aparatul Golgi!
Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular găsit la majoritatea eucariotelor, situat în apropierea centrului celulei, lângă reticulul endoplasmatic. Este delimitat de endomembrane, structurat sub forma unei stive de cisterne recurbate prezentând polaritate morfologică și biochimică. A fost identificat în 1898 de către doctorul italian Camillo Golgi în neuronul pseudounipolar din ganglionul de la pisică și a fost numit după el. Funcția principală a aparatului Golgi este procesarea și împachetarea macromoleculelor precum proteinele și lipidele care sunt sintetizate de celulă. Este deosebit de important în procesarea proteinelor pentru secreție. Aparatul Golgi este o parte a sistemului endomembranal al celulei. Functional Aparatul Golgi este format din trei regiuni distincte: -compartimentul cis (în care proteinele nou sintetizate sunt transferate din reticolul endoplasmatic în Aparatul Golgi) -compartimentul median (în care se face glicozilarea proteinelor și lipidelor) -compartimentul trans ( în care se îndepărtează galactoza, se adaugă acid sialic, acest compartiment exportă produsele procesate și sortate, destinate fucțiilor bine determinate în interiorul sau exteriorul celulei).
1. Diklić, Vukosava, Kosanović, Marija, Dukić, Smiljka, Nikoliš, Jovanka: Biologija sa humanom genetikom, Grafopan, Beograd, 2001;
2. Grozdanović-Radovanović, Jelena: Citologija, ZUNS, Beograd, 2000;
3. Pantić, R, V: Biologija ćelije, Univerzitet u Beogradu, beograd, 1997;
4. Petrović, N, Đorđe: Osnovi enzimologije, ZUNS, Beograd, 1998;
5. Šerban, M, Nada: Ćelija - strukture i oblici, ZUNS, Beograd, 2001.