Arbitraj internațional

În acest articol vom explora în profunzime subiectul Arbitraj internațional, impactul său asupra societății de astăzi și relevanța sa în diferite domenii. De-a lungul istoriei, Arbitraj internațional a fost un subiect de mare interes și cercetare, cu perspective și abordări multiple care au contribuit la înțelegerea și dezvoltarea de noi idei. De la influența sa asupra economiei, culturii și politicii, până la impactul asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, Arbitraj internațional s-a dovedit a fi o problemă multidimensională care merită să fie analizată și discutată. Printr-o analiză exhaustivă, acest articol va încerca să ofere o viziune clară și cuprinzătoare asupra Arbitraj internațional, oferind cititorilor o înțelegere mai profundă și mai semnificativă a importanței sale astăzi.

Arbitrajul internațional este un tip de precedură de arbitraj care pune în discuție interese ale comerțului internațional. Un arbitraj care se desfășoară în România este socotit internațional dacă s-a născut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.[1]

In Republica Moldova arbitrajul se consideră internațional dacă:[2]

  • părțile unei convenții de arbitraj își au, la momentul încheierii acesteia, locul de afaceri în diferite state, sau
  • în afara teritoriului statului în care părțile își au locul de afaceri este situat locul arbitrajului prevăzut în convenția de arbitraj sau determinat în conformitate cu ea sau locul în care urmează să fie executată o parte substanțială a obligațiilor din raporturile comerciale sau locul cu care obiectul litigiului are legătura cea mai strînsă, sau
  • părțile au convenit în mod expres ca obiectul convenției de arbitraj să aibă legătură cu cel puțin 2 state.

Convenția European de Arbitraj Comercial Internațional de la Geneva din 1961 definește caracterul internațional al situației litigioase printr-un dublu criteriu: unul obiectiv (fondul litigiului să privească diferende născute sau care se vor naște din operații de comerț internațional) și unul subiectiv (convenția arbitrală să se fi încheiat între persoane fizice sau juridice având, în momentul încheierii acesteia, reședința lor obișnuită sau sediul în state contractante diferite).[3]

Instituții de arbitraj internațional

Cele mai cunoscute instituții de arbitraj internațional sunt:

Avocați și arbitri internaționali

Cei mai de renume avocați și arbitri internaționali sunt Emmanuel Gaillard (Franța), Bernard Hanotiau (Belgia), William Kirtley (Elveția), Crenguta Leaua (România), etc.

Note

  1. ^ Art. 1.111 din Codul de Procedură Civilă
  2. ^ „Art. 1 din Legea Nr. 24 din 22.02.2008 cu privire la arbitrajul comercial internațional”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Convenția European de Arbitraj Comercial Internațional