Aromânii din România

În articolul pe care îl prezentăm mai jos, vom aborda subiectul Aromânii din România într-un mod larg și detaliat. Aromânii din România este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în ultimii ani datorită importanței sale în societatea actuală. Pe parcursul acestui articol vom analiza diferite aspecte legate de Aromânii din România, de la originea sa istorică până la relevanța sa în lumea contemporană. În plus, vom explora diverse perspective și opinii ale experților în domeniu, cu scopul de a oferi o viziune completă și aprofundată a Aromânii din România. Fără îndoială, acest articol va fi foarte util pentru cei care doresc să afle mai multe despre acest subiect și implicațiile sale astăzi.

Aromânii din România

Armãnji, Rrãmãnji tu Rumãnii
Populație totală

26.500 (estimare 2006)[1]

Regiuni cu populație semnificativă
Dobrogea de Nord (județele Constanța și Tulcea)
Limbi vorbite
Aromână (nativă), Română
Religii
Predominant Creștinismul răsăritean
Parte din seria
Aromânii

Aromânii din România (aromână armãnji sau rrãmãnji; română aromâni, armâni, macedoromâni sau machedoni) sunt o minoritate etnică nerecunoscută în România, care număra aproximativ 26.500 de persoane în 2006.[1] Din punct de vedere legal, România îi privește pe aromâni și alte grupuri precum meglenoromânii și istroromânii ca parte a națiunii românești. Aceasta este conform unei legislații promulgate conform căreia România susține drepturile tuturor celor care „își asumă o identitate culturală românească, persoanelor de origine română și persoanelor care aparțin filonului lingvistic și cultural românesc, românilor care locuiesc în afara României, indiferent de cum sunt numite".[2] Aceasta este și poziția Academiei Române.

Cu toate acestea, unii aromâni au protestat împotriva acestui lucru și au cerut să fie recunoscuți ca minoritate etnică în România.[3] Una dintre principalele exigențe ale acestei comunități a fost să învețe limba lor și cultura în școlile românești.[4] O alta a fost crearea unei biserici pentru aromânii care funcționează în limba aromâna.[5] În 2020, Ministrul Educației Naționale din România Monica Anisie a anunțat că tema „Cultură și civilizație aromână” va fi introdusă în școli ca opțional.[6] Cu toate acestea, cererea unor aromâni de a fi declarați minoritate etnică a stârnit controverse în România.[5]

Câțiva aromâni de seamă sau oameni de origine aromână din România sunt fotbalistul profesionist Gheorghe Hagi[7][8] și jucătoarea profesionistă de tenis Simona Halep.[9]

Vezi și

Referințe

  1. ^ a b Gatej, Iuliana (). „Aromânii vor statut minoritar”. Cotidianul. Arhivat din original la . 
  2. ^ „Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni” (PDF). Camera Deputaților din România. . p. 1–3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Bârgăoanu-Vasiliu, Alina (). „Scandal în jurul identității aromânilor: minoritate națională vs. parte a poporului român”. HotNews. 
  4. ^ „Aromânii din România își serbează Ziua Națională”. Ziare.com. . 
  5. ^ a b Pavel, Andreea (). „Biserica aromânilor și propaganda Sputnik despre "statul aromân": De la românii vechi la deputatul minorităților și milionul de euro”. Info Sud-Est. 
  6. ^ Pavel, Andreea (). „"Cultura și civilizația aromână" va deveni curs opțional în școli, anunță ministrul Monica Anisie/ O parte a comunității militează și pentru declararea aromânilor drept minoritate etnică”. G4Media.ro. 
  7. ^ Ghering, Silviu (). „23 mai este ziua Simonei Halep și a lui Gică Hagi. Și a tuturor aromânilor din lume. Ce machedoni mai avem în sportul românesc”. Fanatik.ro. 
  8. ^ „Din galeria personalităților aromâne din România: Gheorghe Hagi”. Forza România. . 
  9. ^ Melnic, Cristina (). „Simona Halep – aromânca de care este mândră România întreagă”. Femei din sport. 

Legături externe