Artă degenerată

În acest articol, subiectul Artă degenerată va fi abordat din diferite perspective, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestuia. În acest sens, vor fi analizate diferite aspecte legate de Artă degenerată, aprofundând în originile, evoluția și repercusiunile actuale ale acestuia. În plus, vom încerca să oferim cititorului o înțelegere mai profundă a Artă degenerată, explorând posibilele sale implicații în diverse domenii. În acest fel, se urmărește generarea unei dezbateri în jurul Artă degenerată și încurajarea reflecției critice asupra importanței și relevanței sale în societatea contemporană.

Tabloul Ecce homo de Lovis Corinth, un exemplu de „artă degenerată”
Statuia Partidul de Arno Breker, un exemplu de artă nazistă, care glorifica regimul

Arta degenerată (în germană Entartete Kunst)[1] a fost un concept propagandistic impus în anii 1930 de regimul nazist din Germania. Acest termen defăimător (preluat din medicină) desemna, în principiu, toată arta modernă (operele de artă și curentele artistice), care nu corespundea principiilor estetice ale nazismului. Era menit a stigmatiza artiștii și era fundamentat pe clișee rasiste și ideologice. În 1937, a avut loc Operațiunea „Artă degenerată” (în germană Aktion 'Entartete Kunst'), inițiată de regimul nazist. În cadrul acestei acțiuni au fost confiscate din muzee obiecte de "artă degenerată".[2]

Curente artistice „degenerate”

Artiști „degenerați”

Note

  1. ^ The Collection | MoMA
  2. ^ Datenbank "Entartete Kunst" • Fachbereich Geschichts- und Kulturwissenschaften
  3. ^ Cynthia Saltzman, Ritratto del Dottor Gachet. Storia e avventure del capolavoro di Van Gogh , Torino, Einaudi, 2009.

Legături externe