Ascaridioză

În acest articol, vom explora istoria fascinantă a Ascaridioză, explorând originile sale, impactul său asupra societății de astăzi și evoluția sa în timp. De la începuturile sale până în prezent, Ascaridioză a jucat un rol crucial în diverse aspecte ale vieții umane, de la politică la cultură, tehnologie și știință. Pe parcursul acestor pagini, vom examina numeroasele fațete ale lui Ascaridioză, de la cele mai controversate aspecte la cele mai notabile contribuții ale sale, cu scopul de a înțelege pe deplin importanța lui Ascaridioză în lumea contemporană.

Ascaridioză
SpecialitateBoală infecțioasă
Simptomeabdominal cramps][1]
vomă[1]
greață[1]
durere abdominală
diaree
maleza​
low-grade fever]
Urticarie
tuse  Modificați la Wikidata
CauzeLimbric  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticHemogramă
radiografia toracelui​
microscopy]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9127.0
ICD-10B77
ICD-9-CM127.0[2][3]  Modificați la Wikidata
OMIM604291
DiseasesDB934
MedlinePlus000628
eMedicinearticle/212510
MeSH IDD001196
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Vierme Ascaris lumbricoides adult

Ascaridioza este o boală parazitară, comună omului și animalelor, produsă de viermele cilindric parazit Ascaris lumbricoides, cunoscut sub denumirea comună de limbric.

Dimensiunile viermelui sunt cuprinse între 15 și 35 cm (femelele sunt întotdeauna mai lungi). În imagine apare o femelă, care se deosebește prin cordonul genital (care apare în partea de jos a imaginii ca un șanț circular, de culoare mai închisă).

Diagnostic

Semnele clinice pot sugera o parazitoză intestinală, dar examenele de laborator precizează diagnosticul. Diagnosticul de laborator în ascaridioză[4] se pune pe baza decelării parazitului adult, a larvelor sau a ouălor de paraziți.

Viermii adulți pot fi depistați cu ocazia eliminării lor (de regulă pe cale anală, dar și pe cale bucală sau nazală, mult mai rar) sau în decursul unei intervenții chirurgicale sau a examinării radiologice a intestinului.

În faza larvară, prezența ascaridului poate fi decelată în materialul bioptic din ficat sau plămân, în spută sau în sucul gastric.

Examenul coproparazitologic poate evidenția prezența ouălor de paraziți în materiile fecale.

Hemograma poate evidenția o eozinofilie marcată în faza migratorie a larvelor, care scade până la o eozinofilie de maxim 10% în faza intestinală a parazitului.

Note

  1. ^ a b c Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ Disease Ontology, accesat în  
  4. ^ UMF Tg.Mureș, disciplina de Parazitologie: LP 12 - Diagnosticul de laborator în parazitologie, pag.4 (accesat la 29 iulie 2010)

Legături externe

Acest articol legat de patologie, o boală este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui !
Vezi Proiectul Medicină.