Atypidae

În lumea de astăzi, Atypidae este un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Știind mai multe despre Atypidae ne permite să înțelegem mai bine lumea din jurul nostru și diferitele perspective care există. Fie prin istorie, știință, cultură sau evenimente actuale, Atypidae a devenit un punct central de discuție și reflecție. În acest articol vom explora diferite aspecte ale Atypidae, de la origini până la impactul său asupra societății moderne, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare a acestui subiect semnificativ.

Atypidae
Atypus karschi
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Clasă: Arachnida
Ordin: Araneae
Subordin: Mygalomorphae
Suprafamilie: Atypoidea
Familie: Atypidae
Thorell, 1870
Genuri

Atypus
Calommata
Sphodros

Distribuția fam. Atypidae
Modifică text Consultați documentația formatului

Atypidae este o familie de păianjeni din subordinul Mygalomorphae. Se deosebesc prin chelicerele masive. Masculii au o colorație policromatică, femele sunt de culoare roșie sau brun.

Modul de viață

Păianjenii Atypidae (în literatura de specialitate în limba engleză numiți și tarantule atipice) construiesc vizuini cu o adâncime de cca 8 cm. Pereții sunt tapetați cu mătase care se înalță, în formă de tub, deasupra vizuinii până la înălțimea de 20 cm. Tubul este mascat cu particule de sol și resturi vegetale, de aceea este greu de-l observat. Păianjenul așteaptă în interiorul tubului până când cineva nu va atinge pânza. Simțind vibrațiile pânzei, el se reiezește spre victimǎ și o aduce în vizuină. În cază de pericol se retrage sau atacă inamicul cu chelicerele puternice.

Reproducere

Dimorfismul sexual este evidențiat în dimensiune corpului. Femelele genului Atypus au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii - 12 mm; femelele gen. Calommata au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm[1]. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea femelei. După acuplare, masculul și femele trăiesc împreună câteva luni. După moartea masculului, femela consuma trupul acestuia pentru a asigura dezvoltarea ovulelor cu nutrienți. Femela depune coconul cu ouă în vizuină. Peste un an de la eclozare, juvenilii ajung la dimensiunile adulților, iar peste patru ani devin maturi capabili să se reproducă.

Sistematica

Familia cuprinde 3 genuri:

Note

  1. ^ Murphy & Murphy 2000