În lumea de astăzi, Audio ghid a devenit un subiect de mare relevanță și interes. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare sau importanței sale în domeniul profesional, Audio ghid este un subiect care continuă să genereze dezbateri și controverse. De-a lungul istoriei, Audio ghid a fost subiect de studiu și cercetare, iar impactul său în diferite domenii nu a trecut neobservat. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Audio ghid, de la originea și evoluția sa până la relevanța sa astăzi. În plus, vom discuta despre importanța înțelegerii temeinice a Audio ghid și a impactului său asupra vieților noastre.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în februarie 2014 |
Audio ghidurile sunt aparate multimedia care înregistreazǎ informații în format mp3, texte, imagini și secvențe video. Se folosesc în muzee, în centre culturale, la expoziții, galerii de artă, și în general în orice instituție unde ghizii umani ofera explicații vizitatorilor.
Aparatele audioghid se gǎsesc în cele mai importante instituții muzeale din lume. În România, astfel de aparate există la Muzeul Literaturii Române (București), Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Țării Făgărașului "Valer Literat" (Brasov), Muzeul Casa Mureșenilor (Brașov).
Principiul de funcționare al ghidurilor audio este similar cu cel al playerelor. Informațiile înregistrate pe aparat sunt apoi ascultate de vizitator în căști. Vizitatorul poate derula înainte sau înapoi, poate reasculta și regla volumul sonor.