Acest articol va aborda subiectul Bătălia de la Liegnitz, un concept care a căpătat relevanță în ultimii ani datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la apariția sa, Bătălia de la Liegnitz a captat atenția experților și a publicului larg, generând dezbateri, cercetări și diferite interpretări. De-a lungul timpului, Bătălia de la Liegnitz a devenit un subiect de interes atât în mediul academic, cât și în conversația de zi cu zi, iar influența sa s-a extins în mai multe domenii, devenind un punct de referință fundamental pentru înțelegerea fenomenelor actuale. În această revizuire, vor fi explorate diferite perspective asupra Bătălia de la Liegnitz, pentru a oferi o viziune amplă și îmbogățitoare asupra relevanței și impactului său asupra societății contemporane.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Bătălia de la Liegnitz | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte a Invaziei mongole in Europa | |||||||
![]() Imagine din secolul al XV-lea a bãtãliei | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
![]() Cavalerii templieri Cavalerii de Malta Sfântul Imperiu Roman | Imperiul Mongol | ||||||
Conducători | |||||||
Henric al II-lea cel Pios | Baidar Kadan | ||||||
Efective | |||||||
2000-25000 | 8000-25000 | ||||||
Pierderi | |||||||
2000-25000 | - | ||||||
Modifică date / text ![]() |
Bătălia de la Liegnitz (în poloneză Bitwa pod Legnicą, în germană Schlacht bei Liegnitz sau Schlacht bei Wahlstatt) a fost o bătălie între forțele mongole și forțele combinate europene (poloneze și germane) sub comanda ducelui silezian Henric al II-lea cel Pios, care a avut loc pe data de 9 aprilie 1241 lângă localitatea Liegnitz din Silezia. Această bătălie a avut loc cu două zile înaintea Bătăliei de la Mohi, care a deschis calea spre devastarea Regatului Ungariei de către tătari.
În bătălia de la Liegnitz europenii au suferit o înfrângere majoră, lupta încheindu-se cu distrugerea aproape în întregime a forțelor europene, precum și cu decapitarea ducelui Sileziei, totodată regent al Poloniei. Invazia spre vest a forțelor tătare a fost însă oprită de moartea subită a marelui han tătar, deși tătarii au mai efectuat scurte incursiuni în Polonia în anii 1259, 1286 și 1287.