Bacteriocină

În acest articol, vom aprofunda în Bacteriocină și în toate aspectele care îl înconjoară. De la origine și până în prezent, prin implicațiile sale în diferite domenii, dorim să oferim o viziune completă și detaliată asupra acestui subiect. Vom explora impactul său asupra societății, culturii, politicii și economiei, precum și relevanța sa pe arena internațională. În plus, vom discuta despre modul în care Bacteriocină a evoluat de-a lungul timpului și cum continuă să ne influențeze viața astăzi. Acest articol încearcă să ofere o perspectivă cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra Bacteriocină, cu scopul de a genera o reflecție profundă asupra importanței sale în lumea de astăzi.

Bacteriocina este o peptidă sau o proteină de dimensiune mică. Bacteriocinele sunt produse atât de bacteriile de colorație Gram pozitive, cât și de bacteriile de colorație Gram negative. Ele pot avea mai multe roluri [1]:

  • unelte pentru colonizarea anumitor nișe (spații deja ocupate) din tractul gastrointestinal;
  • arme de atac (bacteriile dintr-o anumită specie pot elimina bacterii din aceeași specie secretând bacteriocine);
  • molecule de semnalizare. Într-o concertrație ridicată, bacteriocinele pot inhiba creșterea unor bacterii. Într-o concentrație mai scăzută ele pot intermedia comunicarea dintre bacterii, printr-un mecanism cunoscut și sub numele de sensibilitatea la cvorum.

Bacteriocinele au stârnit interesul comunității științifice datorită potențialului pe care îl au în a înlocui antibioticele.[2]

Bacteriocinele au fost descoperite de către A. Gratia în anul 1925 [3][4] El căuta noi metode de omorâre a bacteriilor, care au dus la descoperirea a noi antibiotice, dar și la descoperirea bacteriofagilor. Prima bacteriocină descoperită de A. Gratia a fost numită colicină, deoarece a omorât bacteria E. coli.

Clasificarea bacteriocinelor

Bacteriocinele sunt clasificate după diferite criterii [5]:

  • după tipul de bacterii care le produc: bacteriocine produse de bacteriile de colorație Gram pozitive și bacteriocine produse de bacteriile de colorație Gram negative
  • după metoda în care omoară bacteriile: distrug membrana celulară, actionează precum o nuclează sau o deoxiribonuclează etc.
  • după informația genetică: sunt codificate în plasmide de dimensiuni mici sau mari, sau sunt codificate cromozomal
  • după metoda prin care sunt produse: sunt produse sau nu de ribozomi, suferă sau nu modificări post-translaționale

Bacteriocinele au fost grupate în mai multe clase

  • Clasa I: este clasa lantibioticelor și include nisina, bacteriocina produsă de bacteriile care produc acid lactic.
  • Clasa II: include bacteriocinele de mici dimensiuni, rezistente la temperaturi ridicate
  • Clasa III: include bacteriocine de dimensiuni mari (>10 kDa), care nu sunt rezistente la schimbările de temperatură

Baze de date

Există două baze de date dedicate bacteriocinelor BAGEL [6] și BACTIBASE.[7][8]

Referințe

  1. ^ „Bacteriocin Production: a Probiotic Trait? A minireview”. http://aem.asm.org/. . Arhivat din original la . Accesat în .  Legătură externa în |publisher= (ajutor)
  2. ^ „Dicționar/Bacteriocină”. bloguldesprestiinta.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Gratia A (). „Sur un remarquable example d'antagonisme entre deux souches de colibacille”. Compt. Rend. Soc. Biol. 93: 1040–2. 
  4. ^ Gratia JP (). „André Gratia: a forerunner in microbial and viral genetics”. Genetics. 156 (2): 471–6. PMC 1461273 Accesibil gratuit. PMID 11014798. 
  5. ^ Johnsbor, Ola; Blomqvist, Trinelise; Kilian, Mogens; Sigve Håvarstein, Leiv (). Molecular Biology of Streptococci. Horizon Scientific Press. pp. 25–59. ISBN 1904933327. 
  6. ^ de Jong A, van Hijum S A F T, Bijlsma J J E, Kok J, Kuipers O P (). „BAGEL: a web-based bacteriocin genome mining tool”. Nucleic Acids Research. 34 (9): W273–W279. doi:10.1093/nar/gkl237. PMID 1538908. 
  7. ^ Hammami R, Zouhir A, Ben Hamida J, Fliss I (). „BACTIBASE: a new web-accessible database for bacteriocin characterization”. BMC Microbiology. 7: 89. doi:10.1186/1471-2180-7-89. PMC 2211298 Accesibil gratuit. PMID 17941971. 
  8. ^ Hammami R, Zouhir A, Le Lay C, Ben Hamida J, Fliss I (). „BACTIBASE second release: a database and tool platform for bacteriocin characterization”. BMC Microbiology. 10: 22. doi:10.1186/1471-2180-10-22. PMC 2824694 Accesibil gratuit. PMID 20105292.