Bahrebachtal este un subiect care a generat interes și dezbatere în ultimii ani. Cunoscut pentru relevanța sa în diferite aspecte ale societății, acest subiect a captat atenția experților și a persoanelor interesate să înțeleagă impactul său. Pe măsură ce vă adânciți în Bahrebachtal, apar noi perspective și întrebări care vă invită să explorați numeroasele sale fațete. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare despre Bahrebachtal, abordând totul, de la origini până la implicațiile sale actuale. Printr-o analiză detaliată și reflecții îmbogățitoare, se dorește să ofere cititorului o privire mai amplă și mai îmbogățitoare asupra Bahrebachtal.
Bahrebachtal | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 50°52′37″N 13°54′05″E / 50.876831°N 13.901526°E |
Suprafață | 360 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE5049304 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Bahrebachtal este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 360 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Bahrebachtal este situat la coordonatele 50°52′22″N 13°54′20″E / 50.8728°N 13.9056°E.
Situl Bahrebachtal a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 2002 pentru a proteja 6 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2011[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 12 habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Fânețe montane, Grohotișuri silicioase medio-europene, la altitudine înaltă, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]