Bernard Bolzano

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Bernard Bolzano. De la impactul său asupra societății și până la evoluția sa în timp, Bernard Bolzano a captat atenția și curiozitatea multor oameni. Pe parcursul acestei analize, vom examina diferitele fațete ale Bernard Bolzano, de la origine până la relevanța sa astăzi. Vom afla cum Bernard Bolzano a influențat diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, precum și rolul său în cultura populară. Prin acest tur, vom descoperi importanța lui Bernard Bolzano și semnificația lui în lumea modernă.

Bernard Bolzano
Date personale
Nume la naștereBernhard Placidus Johann Nepomuk Bolzano Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Praga, Regatul Boemiei[7][4][6][8][9] Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[2][10][3][4][5] Modificați la Wikidata
Praga, Regatul Boemiei[11][4][6][8][9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Olšany​[12][13] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Boemiei Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[14] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
logician]
filosof al științei​
teolog​
preot catolic​
istoric
epistemolog​
filozof
profesor universitar​
estetician​
profesor
preot Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[10][15]
limba cehă Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Carolină[1]
Piaristická kolej a gymnázium v Praze][1]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Carolină[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Bernhard Placidus Johann Nepomuk Bolzano (n. 5 octombrie 1781 la Praga - d. 18 decembrie 1848 la Praga) a fost un matematician, teolog catolic și filozof ceh de limbă germană.

A fost un gânditor socialist utopic, logician și precursorul clasic al algebrei moderne. De asemenea, a fost un reprezentant de seamă al gândirii științifice și sociale progresiste cehe din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Biografie

Deși fusese educat într-un mediu religios, încă din tinerețe a fost preocupat de știință și politică. După parcurgerea gimnaziului (1791-1796), intră la Universitatea din Praga, unde studiază filosofie, matematică și fizică. În 1800 începea să studieze teologia, iar la începutul anului 1805 devine preot catolic. În același an preia catedra, nou înființată, de filozofia religiei. În data de 19 februarie 1815 devine membru al Societății Regale de Științe din Boemia iar în 1818 decan al Facultății de Filosofie în cadrul Universității din Praga, precum și director al departamentului științific al aceleiași Societăți de Științe.

Contribuții în știință

Cea mai mare parte a lucrărilor sale a rămas în manuscris, astfel importanta sa lucrare, Tratat despre funcții, a fost tipărită abia după 100 de ani (în 1930). În aceasta, Bolzano dă primul exemplu de funcție continuă care nu este derivabilă în niciun punct.
De asemenea a avut contribuții la fondarea analizei matematice moderne: a introdus o serie de noțiuni și teoreme ale analizei matematice chiar înaintea lui A. L. Cauchy, K. Weierstrass și G. Cantor (teorema Bolzano-Weierstrass).
Bernard Bolzano este primul care a considerat mulțimi arbitrare, echivalența acestora etc., în lucrarea Paradoxien des Unendlichen (publicată postum, 1851).

În 1817 demonstra cu ajutorul teoremei lui Cauchy, că o funcție continuă nu își poate schimba semnul fără a se anula.

Bolzano a construit o funcție a cărei reprezentare are aspectul unei linii zimțate, de forma unei sârme ghimpate.

Bolzano este unul dintre inițiatorii logicii matematice și a metodei axiomatice, care are rol important în matematica modernă.

Poziție social-filozofică

În timpul vieții, Bolzano a militat pentru inutilitatea militarismului și a războaielor. De asemenea, acesta a militat pentru o reformă totală a sistemului educațional, social și economic care să se redirecționeze interesele națiunilor către pacea mondială.
În urma refuzului său asupra unei deziceri a anumitor opinii proprii, Bolzano a fost demis din funcția sa academică din cadrul universității în 1819, iar de atunci acesta și-a mobilizat energia asupra scrierilor sale ce abordau teme sociale, religioase, filosofice și matematice.
Bolzano a avut opinii aprofundate asupra logicii, variabilelor matematice, asupra limitelor și asupra continuității. În cadrul studiilor sale asupra aspectelor fizice ale forței, spațiului și a timpului, acesta a propus teorii contrare celor lansate de către filozoful german Immanuel Kant.

Lucrări notabile

  • Der binomische Lehrsatz (1816)
  • Rein analytischer Beweis (1817)
  • Functionenlehre (1834)
  • Wissenschaftslehre, 4 volume (1834)
  • Versuch einer neuen Darstellung der Logik, 4 volume (1837)
  • Paradoxien des Unendlichen (1851), în care a dezvoltat, înainte de Georg Cantor, teoria mulțimilor
  • Tratat despre funcții (apărut postum în 1930).

Note

  1. ^ a b c MacTutor History of Mathematics archive 
  2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  3. ^ a b Bernhard oder Bernard Bolzano, Brockhaus Enzyklopädie 
  4. ^ a b c d Regional Database of the Central Bohemian Research Library in Kladno, accesat în  
  5. ^ a b Bernhard Bolzano, Gran Enciclopèdia Catalana 
  6. ^ a b c Bolzano, Bernhard (BLKÖ)]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ „Bernard Bolzano”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b Больцано Бернард, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)​ 
  9. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  10. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ „Bernard Bolzano”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  12. ^ BillionGraves 
  13. ^ http://212.47.2.130:8080/mpo_sphw/sphm.do  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  15. ^ Czech National Authority Database, accesat în  

Bibliografie

  • Dicționar de matematici generale, Ed. Enciclopedică română, 1974.
  • Bernhard Bolzano, Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online. Encyclopædia Britannica Inc., 2011.

Legături externe