Bibilică

În zilele noastre, Bibilică este un subiect de mare importanță în societatea modernă. Influența sa se extinde în diverse domenii ale vieții de zi cu zi, de la politică la tehnologie, cultură și economie. Acest articol se adâncește în lumea Bibilică, explorând numeroasele sale fațete și efecte asupra vieții noastre de zi cu zi. Printr-o analiză detaliată, vom căuta să facem lumină asupra diferitelor aspecte care fac din Bibilică un subiect relevant demn de studiat astăzi. De la impactul său asupra vieții oamenilor până la impactul său asupra mediului global, Bibilică este un fenomen care merită să fie examinat în profunzime.

Bibilică
Numida meleagris
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Galliformes
Familie: Numididae
Gen: Numida
Linnaeus, 1764
Specie: N. meleagris
Nume binomial
Numida meleagris
(Linnaeus, 1758)
Sinonime
  • Phasianus meleagris Linnaeus, 1758
  • Crax meleagris Linnaeus, 1758

Bibilica (Numida meleagris) este cea mai cunoscută pasăre din familia bibilicilor, Numididae, și singurul membru al genului Numida. Este originară din Africa, în principal la sud de Sahara, și a fost introdusă pe scară largă, ca specie domesticită, în Indiile de Vest, America de Nord, Columbia, Brazilia, Australia și Europa.[2]

Taxonomie

A fost descrisă oficial de naturalistul suedez Carl Linnaeus în 1758, în cea de-a zecea ediție a lucrării sale Systema Naturae, sub numele binomial Phasianus meleagris.[3] În 1764, Linnaeus a mutat bibilica în noul gen Numida.[4] Numele genului Numida înseamnă în latină „nord-african”.[5]

În primele zile ale colonizării europene a Americii de Nord, curcanul sălbatic (Meleagris gallopavo) a fost confundat cu această specie. Cuvântul grecesc meleagris este, de asemenea, comun în denumirile științifice ale celor două specii, deși pentru bibilică este numele speciei, în timp ce pentru curcan, este numele genului și (în formă flexionată) al familiei.

Subspecii

Cele nouă subspecii recunoscute sunt:[6]

  • Numida meleagris coronata (Gurney, 1868) – se întâlnește în estul și centrul Africii de Sud și în vestul Eswatini.[7]
  • Numida meleagris galeatus (Pallas, 1767) – Africa de Vest până în sudul Ciadului, centrul Zairului și nordul Angolei
  • Numida meleagris marungensis (Schalow, 1884) – sudul Bazinului Congo până în vestul Angolei și Zambia
  • Numida meleagris meleagris Linnaeus, 1758) – din estul Ciadului până în Etiopia, nordul Zairului, Uganda și nordul Kenyei
  • Numida meleagris mitrata (Pallas, 1764) – prezentă în Tanzania până în Zambia, Botswana, nordul Africii de Sud, estul Eswatini și Mozambic[7]
  • Numida meleagris damarensis (Roberts, 1917) – prezentă din sudul arid al Angolei până în nordul Namibiei și Botswana la nord de 26°S[7]
  • Numida meleagris reichenowi (Ogilvie-Grant, 1894) – Kenya și centrul Tanzaniei
  • Numida meleagris sabyi (Hartert, 1919) – nord-vestul Marocului
  • Numida meleagris somaliensis (Neumann, 1899) – nord-estul Etiopiei și al Somaliei

Domesticirea

Bibilica este adesea domesticită, iar această specie este cea care se vinde în supermarketurile occidentale. Populațiile sălbatice descendente din turmele domestice sunt acum larg răspândite și se întâlnesc în Indiile de Vest, America de Nord, Australia și Europa.[1]

Galerie

Note

  1. ^ a b BirdLife International (). Numida meleagris. IUCN Red List of Threatened Species. 2018: e.T22679555A132052202. doi:10.2305/IUCN.UK.2018-2.RLTS.T22679555A132052202.enAccesibil gratuit. Accesat în . 
  2. ^ „Tô-fraco, galinha d'angola, capota ou cocá? Ave conquistou o campo”. Compre Rural. . Accesat în . 
  3. ^ Linnaeus, Carl (). Systema Naturae per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în Latin). 1 (ed. 10th). Holmiae (Stockholm): Laurentii Salvii. p. 158. 
  4. ^ Linnaeus, Carl (). Museum S:ae R:ae M:tis Adolphi Friderici Regis (în Latin). 2. Holmiae (Stockholm): Salvius. p. 27. 
  5. ^ Jobling, James A. (). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. p. 276. ISBN 978-1-4081-2501-4. 
  6. ^ Martínez, I.; Kirwan, G.M. (). Del Hoyo, Josep; Elliott, Andrew; Sargatal, Jordi; Christie, David; De Juana, Eduardo, ed. „Helmeted Guineafowl (Numida meleagris)”. Handbook of the Birds of the World Alive. Lynx Edicions, Barcelona. doi:10.2173/bow.helgui.01. Accesat în . 
  7. ^ a b c Gibbon, Guy. Roberts VII Multimedia Birds of Southern Africa (ed. iPhone and iPad version 2.4). John Voelker Book Fund. Southern African Birding CC 2012–2016. 

Legături externe