Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara

În lumea de astăzi, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara este un subiect care a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la apariția sa, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara a declanșat o serie de dezbateri, discuții și reflecții care au evidențiat importanța și impactul pe care îl are asupra societății noastre. Fie la nivel personal, social, politic, economic sau cultural, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara și-a pus amprenta în diferite domenii, generând un mare interes și influență în modul în care percepem și relaționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora în detaliu impactul și relevanța lui Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara, analizând influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi și oferind o privire de ansamblu completă asupra semnificației și impactului său astăzi.

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”
Poziționare
Localitatesat Feldioara; comuna Feldioara
Țara România
AdresaStr. Iorga Nicolae 15
Edificare
Data finalizării1788
Clasificare
Cod LMIBV-II-m-A-11696
Cod RAN40964.11
Pisania

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Feldioara, comuna Feldioara.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40964.11.[2]

Localitatea

Feldioara (în maghiară Földvár, în traducere Cetatea de Pământ, în germană Marienburg, în traducere "Cetatea Mariei", în latină Castrum Sancte Maria) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Prima mențiune documentară este din anul 1307[3]

Biserica

Biserica este situată în partea de sud a localității Feldioara. Este o construcție în stil gotic, cu influențe bizantine. Lăcașul de cult a fost construit în anul 1788, ctitorie a negustorului român din Brașov Ioan Ioanovici, împreună cu soția sa, Ana. Planul bisericii a fost proiectat de arhitectul Ioan Morca. Are formă de navă, cu absida altarului decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Ca element caracteristic al acestei construcții se remarcă pridvorul deschis aflat înaintea ușii, influență a modului de ridicare a bisericilor din Țara Românească. Biserica a fost pictată de preotul Dimitrie Martinovici, însă picturile originale nu s-au păstrat. Clopotul a fost donat de Mihai Vilara, un alt negustor brașovean. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea biserica a fost întreținută cu sprijinul donațiilor generoase ale unor familii din sat care, pe lângă bani, au oferit pământ sau alte proprietăți[4].

Note

  1. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. patrimoniu.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  3. ^ „Feldioara - ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA - Kézikönyvtár”. www.arcanum.hu. 
  4. ^ „Turism Feldioara”. viziteazafeldioara.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

Legături externe

Imagini