Biserica de lemn din Copăceni (Copăceni)
În lumea de astăzi, Biserica de lemn din Copăceni (Copăceni) este un subiect de mare relevanță și interes pentru societate. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, până la influența asupra economiei și politicii, Biserica de lemn din Copăceni (Copăceni) a stârnit o dezbatere globală despre implicațiile sale și posibilele soluții. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Biserica de lemn din Copăceni (Copăceni), analizând originea, evoluția și perspectivele de viitor. De la impactul său asupra sănătății mintale și până la rolul său în societatea contemporană, Biserica de lemn din Copăceni (Copăceni) a devenit un subiect inevitabil prezent în viața noastră, generând reflecții și discuții care urmăresc să-i înțeleagă amploarea și consecințele. Printr-o analiză exhaustivă, acest articol încearcă să facă lumină asupra Biserica de lemn din Copăceni (Copăceni) și să ofere o vedere panoramică care să ne permită să înțelegem importanța acesteia în contextul actual.
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva" din Copăceni, comuna Copăceni, județul Vâlcea, a fost construită în 1775[1]. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: cod LMI VL-II-m-B-09728.
Istoric și trăsături
Făcută din lemn de stejar, biserica din Copăceni a fost construită folosindu-se tehnici specifice: îmbinări prin chertare, îmbinări în coadă de rândunică, în cep și fixare în cuie de lemn. Construcția e așezată pe un soclu rudimentar, alcătuit din piatră și bolovani de râu nelegați cu mortar, soclu care nu se ridică mai mult de 40 cm. de la nivelul solului. Lăcașul are plan dreptunghiular simplu, cu pridvor deschis, pronaos, naos și altar decroșat, de formă poligonală cu cinci laturi. Pridvorul deschis, relativ îngust și tăvănit cu stinghii de lemn, se sprijină pe patru stâlpi ciopliți simplu, cu intervenții minimale de sculptură decorativă. Pronaosul și naosul, boltite semicilindric, sunt despărțite printr-un perete de lemn în care e practicată ușa de trecere dintre încăperi. Bolta pronaosului și cea a naosului au câte două travee, despărțite și susținute de coaste, așezate pe cai aflați sub tencuială. Altarul este și el acoperit în prima travee cu o mică boltă semicilindrică, ce se racordează pe trei laturi cu pereții dinspre est prin panouri oblice alcătuite din scânduri.
Bibliografie
- Pănoiu, Andrei (). Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Românească. Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București: manuscris.
- Pănoiu, Andrei (). Din arhitectura lemnului. București: Editura Tehnică. CZ 721:694/5(498).
- Crețeanu, Radu (). „Bisericile de lemn din județul Vâlcea”. Mitropolia Olteniei (1-3): 104–114.
Vezi și
Note
Legături externe
- Fișă de monument
- Monumente istorice din România Fișă și localizare de monument
Galerie de imagini
