În lumea de astăzi, Biserica de lemn din Gersa I este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Atât la nivel personal, cât și profesional, Biserica de lemn din Gersa I stârnește o mare curiozitate și provoacă dezbateri și reflecții continue. De la origine până la impactul de astăzi, Biserica de lemn din Gersa I a evoluat și a dobândit noi dimensiuni care invită la studii și analize suplimentare. De aceea, în acest articol ne propunem să explorăm diferitele fațete ale Biserica de lemn din Gersa I, analizând impactul său în diferite contexte, influența sa asupra luării deciziilor și relevanța sa în sfera globală.
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Gersa I se află în localitatea omonimă din județul Bistrița Năsăud și a fost construită în anul 1721. Biserica este dedicată Sf. Arhangheli Mihail și Gavril și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: BN-II-m-A-01659.
Conform inscripției, biserica a fost ridicată în anul 1721.[1]
Planul bisericii este compus din pronaos cu cinci laturi, naosul dreptunghiular iar în continuarea acestuia se află altarul decroșat, compus din trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte. Ușa de intrare cu latura de sus semicirculară, aflată pe partea de sud a bisericii, are un frumos decor sculptat.
Acoperișul de șindrilă are deasupra pronaosului un turn cu baza pătrată. Turnul are o galerie cu o balustradă cu motive decorative tăiate în scândură. Galeria este deschisă prin câte două arcade înalte pe fiecare latură.
Coiful de o formă aparte se îngustează brusc înălțându-se pe câțiva metri sub formă de săgeată.
Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului.
Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii 1960. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu iar icoana Bunul Păstor este realizată de Vasilică din Cătina, care are o replică identică la Petriș, comuna Cetate, județul Bistrița Năsăud.