Biserica de lemn din Sândominic

În acest articol vom explora istoria fascinantă a Biserica de lemn din Sândominic, un subiect care a captat interesul oamenilor de toate vârstele și mediile. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Biserica de lemn din Sândominic a jucat un rol cheie în societate și cultură. De-a lungul anilor, a stârnit dezbateri, a generat pasiuni și a evoluat în mai multe moduri. Vom analiza impactul acestuia în diferite domenii și influența sa asupra vieții de zi cu zi. În plus, vom examina diferitele perspective legate de Biserica de lemn din Sândominic, de la opiniile experților până la experiențele personale ale celor care au fost atinși de acest fenomen. În cele din urmă, acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare despre Biserica de lemn din Sândominic, invitând cititorul să reflecteze, să întrebe și să aprecieze complexitatea acestuia.

Biserica de lemn din Sândominic

Vedere de ansamblu, foto 2009
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramSfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateSândominic
comunăSândominic
Coordonate46°34′58″N 25°47′24″E ({{PAGENAME}}) / 46.58278°N 25.79000°E
Turle1
Materialelemn
Istoric
Data începerii1787
Localizare
Biserica de lemn din Sândominic se află în România
Biserica de lemn din Sândominic
Monument istoric
AdresaStr. Temetõ 1267/ A, sat Sândominic; comuna Sândominic[1]
Clasificare
Cod LMIHR-II-m-B-12962
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Biserica de lemn din Sândominic, aflată în satul cu același nume din comuna Sândominic, județul Harghita este edificată în anul 1787[2]. Are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul HR-II-m-B-12962.

Istoric și trăsături

Conscripțiile de la mijlocul secolului al XVIII-lea surprindeau un lăcaș de cult mai vechi, care, devenit necorespunzător, a fost înlocuit, în anul 1787, cu cel care dăinuie și în prezent, având hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica are un plan dreptunghiular, cu altarul nedecroșat, poligonal, cu trei laturi. Deasupra navei este o boltă semicilindrică, deasupra altarului intervenind un tavan drept, în urma unor reparații. Tot acestora le aparțin: ridicarea pereților pe un soclu de piatră, pridvorul deschis de pe latura de vest, cu pălimar în trafor și stâlpi ciopliți, ce susține o clopotniță. Scara de acces, acoperită cu polată, aduce cu imaginea unei case țărănești. Pereții sunt tencuiți, la interior și exterior[3].

Note

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^
  3. ^ Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească, pag.331

Bibliografie

Studii
  • Cristache-Panait, Ioana (). Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească. Alba Iulia: Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Albei Iuliei. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). Arhitectura de lemn din Transilvania. I: județele Alba, Mureș și Harghita. București: Editura Museion. ISBN 973-95328-9-6. 

Vezi și

Imagini

  • Vedere laterală din sud-vest
    Vedere laterală din sud-vest
  • Prispa bisericii
    Prispa bisericii
  • Uşa bisericii
    Uşa bisericii
  • Pe prispa bisericii
    Pe prispa bisericii
  • Latura de nord a bisericii
    Latura de nord a bisericii
  • Absida altarului
    Absida altarului
  • Vedere de ansamblu din sud-est
    Vedere de ansamblu din sud-est
  • Fereastră
    Fereastră

Legături externe