În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Biserica ortodoxă din Feleacu, explorând diversele sale fațete și influența sa în diferite domenii. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale asupra culturii populare, Biserica ortodoxă din Feleacu a stârnit interesul experților și al fanilor deopotrivă. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom examina evoluția sa în timp și relevanța sa astăzi. În plus, vom descoperi perspectivele experților în domeniu, care ne vor oferi o perspectivă mai profundă asupra Biserica ortodoxă din Feleacu și implicațiile sale. Acest articol urmărește să ofere o viziune completă și îmbogățitoare despre Biserica ortodoxă din Feleacu, invitând cititorii să reflecteze și să aprofundeze acest subiect fascinant.
Biserica ortodoxă din Feleacu | |
![]() | |
Informații generale | |
---|---|
Confesiune | Ortodox |
Țara | ![]() ![]() |
Localitate | Feleacu |
comună | Cluj |
Coordonate | 46°43′01″N 23°37′06″E / 46.716945°N 23.618374°E |
Istoric | |
Data finalizării | 1516 |
Localizare | |
Modifică date / text ![]() |
Biserica „Cuvioasa Paraschiva" (a fost mai întîi biserică ortodoxă din 1488 pînă în 1700, iar după ocuparea Ardealului de către austrieci și impunerea greco-catolicismului în 1700, a devenit biserică greco-catolică în perioada 1700-1948, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului"; iar din 1949 a redevenit ortodoxă, cu hramul schimbat în „Cuvioasa Paraschiva") din satul Feleacu, construită în 1516, a fost ridicată pe locul alteia mai vechi, cel mai probabil făcută din lemn.
Biserica este atribuită ca fiind ctitorie a lui Ștefan cel Mare, atribuire contestată de medievistul Adrian Andrei Rusu.[1] Monument de arhitectură gotică de tip biserică-sală cu 2 travee boltite în cruce pe ogive și absidă poligonală decrosată cu boltă pe nervuri, posedă picturi murale și icoane din secolul al XVIII-lea.
Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României, după planurile cunoscutului arhitectului ardelean maghiar, de origine germană, din Banat, Károly Kós, când a fost ridicat și turnul (clopotnița). Textul inscripției de pe placa aplicată pe un perete al bisericii după finisarea renovărilor din anul 1925:
Renoitu-s-a și lărgitu-s-a acest vechi sfânt locaș cu hramul „Adormirea Născătoarei de Dumnezeu” cu cheltuiala credincioșilor și ajutorul ministrului culturii Al. Lăpedatu și al comisiunei din Cluj în anul Domnului 1925 sub stăpânirea Majestății Sale, regele unirii tuturor românilor. Ferdinand I.
Mitropolit al Bisericii Unite cu Roma, părintele Vasile Suciu.
Protopop al districtului, Ilie Dăianu, din Cluj.
Paroh al satului, Nicolae Nicoară.
Confiscată la începutul anului 1949 de Biserica Ortodoxă Română ca urmare a scoaterii în afara legii a Bisericii Române Unite, Greco-Catolică, bisericii din Feleac i se schimbă și hramul în „Cuvioasa Parascheva" conform arhivelor Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI CJ-II-m-A-07613).
La mănăstirea Feleacu a fost copiat un liturghier slavon, în 1481, și un tetraevanghelier, în 1488, din ordinul arhiepiscopului Daniil care-și avea reședința aici.
Acest articol este scris în limba română. Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata. |