În articolul de astăzi vom vorbi despre Bogdan Amaru, un subiect interesant și relevant astăzi. Bogdan Amaru este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în diferite domenii, de la politică la știință, inclusiv lumea divertismentului și culturii. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, Bogdan Amaru continuă să fie un subiect relevant care nu lasă pe nimeni indiferent. În acest articol vom explora diferite aspecte ale Bogdan Amaru, vom analiza importanța și impactul său astăzi și vom încerca să aruncăm lumină asupra unui subiect care ne preocupă pe toți.
Alexandru Pârâianu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 12 aprilie 1907 Budele, Vâlcea |
Decedat | 28 octombrie 1936 (29 de ani) Budele, România ![]() |
Părinți | Nicolae și Ana Pârâianu |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | scriitor ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Pseudonim | Bogdan Amaru |
Activitatea literară | |
Opere semnificative | Goana după fluturi (1933) |
Modifică date / text ![]() |
Bogdan Amaru (n. , Budele, Tetoiu, Vâlcea, România – d. , Budele, Tetoiu, Vâlcea, România) este pseudonimul literar al scriitorului român Alexandru Pârâianu.
Eugen Lovinescu spunea despre Bogdan Amaru că este incontestabil ca o lamă de oțel.[1] Unica sa piesă de teatru este Goana după fluturi.[2] Alexandru Pârâianu scrie piesa de teatru sub pseudonim la sugestia prietenului său George Mihail Zamfirescu pentru a nu fi exmatriculat ca „fiu de moșier”.
Din 1931, publică în Cuvântul nostru poeziile Dorința, Închinare, Romanță banală și Preludiu de iarnă. A colaborat la Calendarul, Adevărul, Cuvântul liber, Facla, Dimineața, Rampa, Viața literară, Vremea, Reporter.
Manuscrisul romanului Amor vagabond și cel al nuvelei Marița sunt distruse de o bombă din primul război mondial care cade pe casa fratelui său de la Murgași.