Brook Taylor

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Brook Taylor. De la origini și până la impactul său asupra societății moderne, Brook Taylor a fost un subiect de interes pentru numeroși cercetători și entuziaști. De-a lungul anilor, Brook Taylor a evoluat și s-a adaptat la schimbările culturale, tehnologice și politice, lăsând o amprentă de neșters asupra istoriei. Prin acest articol, vom aprofunda în cele mai relevante aspecte ale Brook Taylor, oferind o viziune completă și detaliată care permite cititorilor să înțeleagă mai bine importanța și relevanța sa în lumea contemporană.

Brook Taylor

Brook Taylor (1685 - 1731)
Date personale
Născut18 august 1685
Edmonton, Middlesex, Anglia
Decedat30 noiembrie 1731
London, Anglia
ÎnmormântatSt Anne's Churchyard][2] Modificați la Wikidata
PărințiJohn Taylor][3]
Olivia Tempest][3] Modificați la Wikidata
Frați și suroriHerbert Taylor] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuunknown daughter Brydges] ()[1]
Sabetta Sawbridge] ()[1] Modificați la Wikidata
CopiiElizabeth Taylor][3] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[4] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăAnglia
Domeniuanaliză matematică
matematică  Modificați la Wikidata
InstituțieSt John's College]  Modificați la Wikidata
Alma MaterSt John's College][1]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJohn Machin și John Keill
Cunoscut pentruSerie Taylor
Methodus Incrementorum Directa et Inversa]
teorema lui Taylor  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale ()[1]  Modificați la Wikidata

Brook Taylor (n. 18 august 1685 în Edmonton, Anglia - d. 30 noiembrie 1731 la Londra) a fost matematician englez ale cărui cele mai notabile contribuții matematice sunt Teorema Taylor și Seriile Taylor. Brook Taylor a fost un om talentat, printre altele s-a mai ocupat și de muzică, pictură și filozofie.

Biografie

În 1701 intră la Colegiul St. John`s de la Cambridge, unde studiază matematica. În 1712 a fost admis ca membru al Societății Regale de la Londra. Doi ani mai târziu devine secretar al acestui înalt for științific, funcție pe care o deține timp de patru ani. Face mai multe vizite în Franța întâlnind diverși matematicieni, ca Abraham de Moivre, Johann Bernoulli cu care întreține o intensă corespondență.

Opera

Contribuții originale

Methodus incrementorum directa et inversa, 1715

Lucrări

  • 1715 - Methodus incrementorum directa et inversa, capodopera matematică a lui Brook Taylor în care tratează Metoda diferențelor finite, ecuații diferențiale și unde, și, pentru prima oară în istoria matematicii, pune bazele matematice ale studiului coardei vibrante. Tot aici introduce o nouă ramură a matematicii moderne - calculul diferențial.
  • 1715 - Essay on Linear Perspective, Londra - În lucrare sunt enunțate câteva principii de bază ale artei
  • 1719 - On the Jewish Sacrifice și On the Lawfulness of Eating Blood— două lucrări neterminate de factură eseistică cu puternice tente filozofice și religioase
  • 1793 - Contemplatio philosophica, lucrare filozofică apărută postum

Note

Legături externe