În acest articol vom aprofunda subiectul Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund), care a câștigat relevanță în ultimii ani datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății. Din Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund) a fost subiect de dezbatere și analiză în diverse domenii, inclusiv politică, economie, știință și cultură populară. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund), precum și influența acestuia asupra lumii de astăzi. În plus, vom explora posibilele implicații viitoare ale Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund) și posibilele soluții care au fost propuse pentru a aborda provocările pe care le ridică. Pregătește-te să te scufunzi într-o analiză profundă și completă a Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund)!
Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund) | |
![]() | |
Poziția | Göhrde![]() |
---|---|
Coordonate | 53°07′04″N 10°50′36″E / 53.1178°N 10.8434°E |
Suprafață | 805,08 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE2830331 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund) este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 805,08 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund) este situat la coordonatele 53°07′20″N 10°49′47″E / 53.1222°N 10.8297°E.
Situl Buchen- und Eichenwälder in der Göhrde (mit Breeser Grund) a fost declarat sit de importanță comunitară în ianuarie 2005 pentru a proteja 4 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în iulie 2003[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea atlantică, aria protejată conține 4 habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Pajiști uscate europene, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]