În lumea de astăzi, Burlo-Vardingholter Venn und Entenschlatt este o temă recurentă care a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Relevanța sa a depășit granițele și impactul său s-a simțit în diverse domenii. De la apariția sa, Burlo-Vardingholter Venn und Entenschlatt a stârnit interesul experților și fanilor deopotrivă, generând dezbateri, cercetări și reflecții care urmăresc să înțeleagă semnificația și influența sa asupra societății. De-a lungul timpului, Burlo-Vardingholter Venn und Entenschlatt a devenit un fenomen care nu lasă pe nimeni indiferent, provocând percepțiile și credințele stabilite. În acest articol, vom explora îndeaproape impactul Burlo-Vardingholter Venn und Entenschlatt în diferite contexte și implicațiile pe care le are asupra vieții de zi cu zi.
Burlo-Vardingholter Venn und Entenschlatt | |
![]() | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 51°54′09″N 6°44′56″E / 51.9025°N 6.749°E |
Suprafață | 100,22 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE4006301 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Burlo-Vardingholter Venn und Entenschlatt este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 100,22 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Burlo-Vardingholter Venn und Entenschlatt este situat la coordonatele 51°54′18″N 6°44′51″E / 51.905°N 6.7475°E.
Situl Burlo-Vardingholter Venn und Entenschlatt a fost declarat sit de importanță comunitară în august 1999 pentru a proteja 1 specie de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2001[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea atlantică, aria protejată conține 5 habitate naturale: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Pajiști umede nord-atlantice cu Erica tetralix, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Mlaștini împădurite.[3]
La baza desemnării sitului se află o specie protejată[2] de nevertebrate: libelule (Leucorrhinia pectoralis).
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 1 specie de amfibieni, 1 specie de reptile.[2]