Bătălia de la Resaena

În lumea de astăzi, Bătălia de la Resaena a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de public. Fie datorită impactului său asupra societății, relevanței sale istorice, influenței asupra culturii populare sau importanței sale în mediul academic, Bătălia de la Resaena a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Pe măsură ce continuăm să explorăm și să înțelegem mai bine acest fenomen, este crucial să analizăm pe deplin implicațiile și repercusiunile lui asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu impactul și relevanța lui Bătălia de la Resaena, analizând dimensiunile sale istorice, socioculturale, tehnologice și multe alte aspecte care fac parte din importanța sa actuală.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în decembrie 2019

Bătălia de la Resaena (243) a fost o luptă dintre trupele Imperiului Roman, conduse de prefectul pretorienilor, Timesitheus, și Imperiul Sasanid, condus de șahul Shapur I.

Bătălia a fost dată în Mesopotamia (azi Ras al-Ayn, Siria), ca urmare a invaziei persane (sasanide) în provincia romană Mesopotamia și a pierderii orașelor Hatra, Nisibis și Carrhae.[1]| Împăratul roman Gordian al III-lea l-a trimis pe omul său de încredere, Timesitheus, să recucerească teritoriile pierdute. Cele două armate s-au întâlnit la Resaena, romanii au învins trupele perșilor, reușind să păstreze (pentru o perioadă scurtă de timp) provincia Mesopotamia. În urma acestei victorii, legiunile romane au recuperat orașele Nisibis și Singara și au înaintat prin Khabur către Eufrat, cu intenția de a cuceri orașul Ctesiphon. Armata lui Gordian al III-lea a fost învinsă în bătălia de la Misiche (azi Fallujah, Irak) în 244[2]. Împăratul roman probabil că ar fi a fost ucis în timpul bătăliei[3] sau ar fi fost asasinat mai târziu.[4]

Note

  1. ^ A Global Chronology of Conflict: From the Ancient World to the Modern Middle East, ed. Spencer C. Tucker, (ABC-CLIO, 2010), 147.
  2. ^ Maria Brosius, The Persians, (Routledge, 2006), 144.
  3. ^ The Sasanians, Richard N. Frye, The Cambridge Ancient History: Volume 12, The Crisis of Empire, AD 193-337, ed. Alan Bowman, Peter Garnsey, Averil Cameron, (Cambridge University Press, 2005), 468.
  4. ^ Trevor Bryce, Ancient Syria: A Three Thousand Year History, (Oxford University Press, 2014), 265.