Bătălia de la Savra

În acest articol, vom explora Bătălia de la Savra din diferite perspective și vom explora importanța și relevanța sa astăzi. Bătălia de la Savra a fost subiect de interes și dezbatere de mult timp și este esențial pentru înțelegerea impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Pe parcursul acestor pagini, vom analiza diferitele aspecte ale Bătălia de la Savra și vom examina îndeaproape implicațiile sale în societatea noastră actuală. De la origine până la evoluția sa în timp, ne vom scufunda într-o analiză detaliată care ne va permite să înțelegem mai bine rolul pe care îl joacă Bătălia de la Savra în viața noastră de zi cu zi.

Bătălia de la Savra
Parte din Războaiele Otomane în Europa Modificați la Wikidata

Informații generale
Perioadă1385
Loclângă Lushnja, în prezent  Albania
40°54′N 19°41′E ({{PAGENAME}}) / 40.9°N 19.68°E
RezultatVictorie otomană decisivă[1]
Beligeranți
Principatul Zeta Imperiul Otoman
Conducători
Balša al II-lea
Ivaniš Mrniavcevici
Imperiul Otoman Hayreddin Pașa


Bătălia de Savra a fost o bătălie dată pe 18 septembrie 1385 între forțele otomane și cele sârbe inferioare numerice.[2] În 1385, Balša al II-lea, principe de Zeta, a cucerit Durazzo. Într-o cartă de Dubrovnik emisă în aprilie 1385, Balša s-a autointitulat duce de Durazzo. Însă, nu avea să se bucure prea mult de victoria sa. Deoarece în vara aceluiași an, un raid otoman a pătruns pentru prima dată în marea Adriatică. Balša a adunat o mie de oameni din Durazzo și, ignorând sfatul mai multor curteni de rang înalt, a plecat să-i înfrunte pe jefuitorii turci. Nesurprinzător, forțele sale mici au avut puțin succes, iar Balša a fost ucis. În urma victoriei otomane, majoritatea nobililor locali sârbi și albanezi au devenit vasalii acestora.[3]

Lucrarea lui Mavro Orbini în limba sârbo-croată, Oglinda spirituală (Zrcalo duhovno, din 1595), în esență o traducere a operei italiene a lui Angelo Nelli, este una dintre puținele surse primare despre bătălia de la Savra din 1385, deși conține multe date incorecte și imprecise despre această bătălie.[4]

Note

  1. ^ Sedlar, Jean W., East Central Europe in the Middle Ages, 1000-1500, (University of Washington Press, 1994), 385.
  2. ^ Група аутора. Историја српксог народа II, Српска књижевна задруга, p. 40
  3. ^ Sedlar, Jean W. East Central Europe in the Middle Ages, 1000-1500, University of Washington Press, p. 385
  4. ^ Орбин 1968, p. 321.

Surse

  • Орбин, Мавро (). Краљевство Словена. Београд: Српска књижевна задруга. 
  • NASSS (). Serbian Studies. North American Society for Serbian Studies.