CCCF

Astăzi, CCCF este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de public. Importanța lui CCCF a devenit din ce în ce mai importantă în sfera socială, culturală, academică și științifică, generând dezbateri și reflecții în jurul implicațiilor și repercusiunilor sale. Din diferite perspective și abordări, au fost abordate diverse aspecte legate de CCCF, originile, evoluția și impactul său asupra societății actuale. În acest articol, ne vom adânci în lumea interesantă a lui CCCF, explorând diferitele sale dimensiuni și analizând relevanța sa în contextul actual.

CCCF (Centrala de Construcții Căi Ferate) București este o companie de construcții din România. Societatea de construcții CCCF București a fost creată în cadrul administrației de stat în anul 1883, sub denumirea „Serviciul lucrări noi” din cadrul Direcției Generale a Căilor Ferate Române[1]. În 1991 a devenit societate pe acțiuni cu capital de stat, iar în 1995 a fost privatizată prin metoda MEBO[1][2]. Profilul de activitate cuprinde lucrări inginerești pentru cale ferată, drumuri, poduri, metrou, aeroporturi, lucrări civile și industriale, administrative și edilitare[1]. Printre cele mai importante lucrări executate se numără modernizarea aeroportului Otopeni, linia 41-metrou ușor, DN 1 Câmpina-Comarnic, podul de cale ferată Giurgiu-Ruse[1]. Începând cu anul 1975, CCCF a participat la construcția metroului din București[1]. Societatea are filiale și sucursale la Timișoara, Cluj, Brașov, Pitești, Deva și Fetești[1]. Grupul CCCF are sucursale la Deva pentru drumuri și poduri, la Blejoi pentru prefabricate și mai deține 10 agenții în țară[3].

În iunie 2008, omul de afaceri Horia Simu, care deține producătorul de cupru Cuprom, a devenit acționarul majoritar al companiei, cu 64% din acțiuni, în urma derulării unei majorări de capital de circa 13,8 milioane de euro[4]. Înainte de aceasta acționarul majoritar era Asociația Salariaților, care grupa aproximativ 6.000 de acționari, cu o deținere aproximativ 95% din capitalul social al companiei[5].

CCCF deține pachetul majoritar de acțiuni la compania Arpom - firmă specializată în pardoseli și finisaje speciale[2] iar până în aprilie 2010 a dețnut și pachetul majoritar la Societatea de Construcții în Transporturi București[6]. De asemenea mai deține și un pachet de 47% din acțiuni la Dunapref Giurgiu[7].

Număr de angajați:

Cifra de afaceri:

  • 2005: 29 milioane euro[9]
  • 2004: 47 milioane euro[7]
  • 2003: 60 milioane euro[10]
  • 2002: 121 milioane euro[7]
  • 2000: 100 milioane dolari[2]

Note

  1. ^ a b c d e f Grupul de construcții CCCF vizează afaceri de peste 250 mil. euro pentru anul viitor Arhivat în , la Wayback Machine., 29 august 2008, curierulnational.ro, accesat la 9 februarie 2010
  2. ^ a b c d CCCF a avut o cifra de afaceri de 100 milioane de dolari in 2000, 23 apr 2001, zf.ro, accesat la 20 noiembrie 2010
  3. ^ CCCF Bucuresti va simti gustul profitului in maximum un an, 29 august 2008, wall-stret.ro, accesat la 9 februarie 2010
  4. ^ Simu a preluat 64% din CCCF Bucuresti cu 13,7 mil. euro, 1 aug 2008, zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010
  5. ^ CCCF Bucuresti va fi scoasa la vanzare, 20 iul 2007, zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010
  6. ^ Horia Simu a vandut SCT Bucuresti la jumatate fata de pretul de pe Bursa ca sa salveze insolventa CCCF, 28 apr 2010, zf.ro, accesat la 20 noiembrie 2010
  7. ^ a b c Afacerile CCCF s-au micsorat de trei ori in doi ani, 18 oct 2005, zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010
  8. ^ Adrian Costin, CCCF Bucuresti: Intr-un an vom scoate compania din zona nisipurilor miscatoare, 29 aug 2008, zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010
  9. ^ Afacerile CCCF Bucuresti au scazut anul trecut cu 45% in euro, 13 iul 2006, zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010
  10. ^ Afacerile CCCF au scazut drastic, 14 iul 2006, zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010

Legături externe