Calea Dorobanților

În acest articol, vom explora Calea Dorobanților din diferite perspective, analizând importanța sa în societatea actuală și relevanța sa în diverse domenii. De la impactul său asupra culturii populare până la influența sa asupra politicii, Calea Dorobanților a jucat un rol determinant în modul în care percepem lumea din jurul nostru. Printr-o analiză aprofundată, vom examina modul în care Calea Dorobanților a evoluat de-a lungul timpului și cum continuă să modeleze modul în care gândim și acționăm. În plus, vom examina modul în care Calea Dorobanților a fost abordat de diferite discipline academice și profesionale, evidențiind potențialul său de a genera schimbări semnificative în societate. Pe parcursul acestui articol, vom reflecta asupra impactului Calea Dorobanților asupra vieții noastre de zi cu zi și vom explora semnificația acestuia în contextul actual.

Calea Dorobanților
Caracteristici
LocalitateBucurești
Sector1
ÎnceputPiața Alexandru Lahovari
SfârșitPiața Charles de Gaulle
Lungime2600 m
Importanță socială
Denumire din1878
Denumire în cinsteaTrupelor de dorobanți
Note
Modifică text Consultați documentația formatului

Calea Dorobanților (cunoscută și sub numele de Calea Dorobanți, și în trecut ca Ulița Herăstrăului) se află în sectorul 1 și este una din cele mai importante artere din municipiul București. Se întinde din Piața Alexandru Lahovari (de lângă Piața Romană) până la Piața Charles de Gaulle și are o lungime de 2.600 de metri.[1]

Istoric

Calea Dorobanților este una dintre cele mai vechi străzi din București. Face parte din rețeaua de bulevarde din prima jumătate a secolului 20. Zona din jurul străzii a fost concepută și construită de la bun început pentru a forma un cartier exclusivist. Numele străzii a fost dat în anul 1878 în amintirea trupelor de dorobanți care au luptat la Plevna, Vidin și Grivița în cadrul Războiului de Independență al României.[2]

Clădiri importante

În partea dintre Piața Alexandru Lahovari și intersecția cu Șoseaua Ștefan cel Mare, există mai multe case Beaux-Arts cu grădini, un fel de mici palate. Respectivele case ilustrează gusturile în schimbare ale elitei bucureștene de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20. Unele dintre ele sunt pe Lista Monumentelor Istorice.[3]

Note

  1. ^ Calea Dorobanților pe hartă, www.openstreetmap.org, accesat la 25 octombrie 2014
  2. ^ „Dorobanți” - ghid.imopedia.ro, accesat la 25 octombrie 2014
  3. ^ Popescu, Alexandru (). Casele și Palatele Bucureștilor. Editura Cetatea de Scaun. p. 214. ISBN 978-606-537-382-2. 
  4. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 82. ISBN 978-973-0-23884-6. 
  5. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 82. ISBN 978-973-0-23884-6. 
  6. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 82. ISBN 978-973-0-23884-6. 
  7. ^ Marinache, Oana (). Ernest Donaud - visul liniei. Editura Istoria Artei. p. 79. ISBN 978-606-94042-8-7. 
  8. ^ Cezara Mucenic. „Casa Slătineanu din Calea Dorobanților” (PDF). orasulluibucur.blogspot.com. Accesat în . 
  9. ^ Popescu, Alexandru (). Casele și Palatele Bucureștilor. Editura Cetatea de Scaun. p. 202. ISBN 978-606-537-382-2. 
  10. ^ Cezara Mucenic. „Casa Slătineanu din Calea Dorobanților” (PDF). orasulluibucur.blogspot.com. Accesat în . 
  11. ^ Cezara Mucenic. „Casa Slătineanu din Calea Dorobanților” (PDF). orasulluibucur.blogspot.com. Accesat în . 
  12. ^ Marinache, Oana (). Paul Gottereau (în engleză). Editura Istoria Artei. p. 156. ISBN 978-606-8839-09-7. 

Legături externe

Materiale media legate de Calea Dorobanților la Wikimedia Commons

 Acest articol despre o stradă din București este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !