În lumea de astăzi, Calea ferată forestieră Borca–Sabasa este un subiect care a căpătat o relevanță semnificativă în diverse domenii de studiu. Fie în domeniul științific, cultural, istoric sau social, Calea ferată forestieră Borca–Sabasa a captat atenția academicilor, experților și entuziaștilor deopotrivă. Impactul său se extinde în timp și cuprinde o gamă largă de perspective, de la individual la colectiv, permițând astfel o analiză profundă și reflexivă a semnificației și consecințelor sale. În acest articol, vom explora diferite fațete și abordări ale Calea ferată forestieră Borca–Sabasa, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Calea ferată forestieră Borca–Sabasa | ||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Ecartament: | ecartament îngust: mm | |||||||||||||||||||||||||
|
Calea ferată forestieră Borca–Sabasa a fost o cale ferată forestieră cu ecartament îngust ce pornea din localitatea Borca și continua pe văile râurilor Sabasa[1] și Borca.[necesită citare]
A servit la transportul lemnului din bazinul de exploatare Borca–Sabasa.[2] A fost pusă în funcțiune în anul 1890,[3] în perioada în care zona era inclusă Domeniilor Coroanei României.[4]
Cele două ramuri aveau 8 km lungime (pe valea Borcăi) și respectiv 12 km lungime (pe valea Sabasei).[necesită citare]