Campionatele Europene de Natație

În lumea de astăzi, Campionatele Europene de Natație a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Fie că vorbim despre viața de zi cu zi a unei persoane, despre un subiect actual sau despre un eveniment istoric, este imposibil să ignorăm relevanța și influența pe care Campionatele Europene de Natație o are asupra vieții noastre. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele aspecte legate de Campionatele Europene de Natație, analizând impactul acestuia asupra societății, evoluția sa în timp și implicațiile pe care le are pentru viitor. De la importanța sa la nivel personal până la influența sa la nivel global, Campionatele Europene de Natație este un subiect care merită atenția și reflecția noastră.

Campionatele Europene de Natație sunt organizate de Liga Europeană de Natație (LEN) – organismul de conducere pentru natație din Europa. În prezent, Campionatele se desfășoară la fiecare doi ani (în anii pari); iar din 1999 au inclus 4 discipline acvatice: înot (bazin olimpic - 50 m), sărituri în apă, înot sincron și înot în ape deschise. Din 1999, Campionatul European de polo pe apă se desfășoară separat.

Ediții

Ediție	An	Oraș gazdă	Țară gazdă	Probe	Perioadă	Locul 1 în clasamentul pe medalii	Locul 2 în clasamentul pe medalii	Locul 3 în clasamentul pe medalii
1	1926	Budapesta	Ungaria	9	18–22 august 1926	Germania	Suedia	Ungaria
2	1927	Bologna	Italia	16	31 august – 4 septembrie 1927	Germania	Suedia	Țările de Jos
3	1931	Paris	Franța	16	23–30 august 1931	Ungaria	Germania	Țările de Jos
4	1934	Magdeburg	Germania	16	12–19 august 1934	Germania	Țările de Jos	Ungaria
5	1938	Londra	Marea Britanie	16	6–13 august 1938	Germania	Danemarca	Țările de Jos
6	1947	Monte Carlo	Monaco	16	10–14 septembrie 1947	Franța	Danemarca	Ungaria
7	1950	Viena	Austria	16	20–27 august 1950	Franța	Țările de Jos	RFG
8	1954	Torino	Italia	18	31 august – 5 septembrie 1954	Ungaria	URSS	RDG
9	1958	Budapesta	Ungaria	20	31 august – 6 septembrie 1958	URSS	Marea Britanie	Țările de Jos
10	1962	Leipzig	RDG	23	18–25 august 1962	Țările de Jos	RDG	URSS
11	1966	Utrecht	Țările de Jos	23	20–27 august 1966	URSS	RDG	Țările de Jos
12	1970	Barcelona	Spania	34	5–13 septembrie 1970	RDG	URSS	RFG
13	1974	Viena	Austria	37	18–25 august 1974	RDG	RFG	Marea Britanie
14	1977	Jönköping	Suedia	37	14–21 august 1977	RDG	URSS	RFG
15	1981	Split	Iugoslavia	37	4–12 septembrie 1981	RDG	URSS	Marea Britanie
16	1983	Roma	Italia	38	22–27 august 1983	RDG	URSS	RFG
17	1985	Sofia Oslo	Bulgaria  Norvegia	39	4–11 august 1985 12–18 August 1985	RDG	URSS	RFG
18	1987	Strasbourg	Franța	41	16–23 august 1987	RDG	URSS	RFG
19	1989	Bonn	Germania de Vest	43	15–20 august 1989	RDG	URSS	Franța
20	1991	Atena Terracina	Grecia  Italia	47	18–25 August 1991 14–15 septembrie 1991	URSS	Germania	Ungaria
21	1993	Sheffield Slapy	Marea Britanie  Republica Cehă	47	3–8 august 1993 28–29 august 1993	Germania	Rusia	Ungaria
22	1995	Viena	Austria	47	22–27 august 1995	Rusia	Germania	Ungaria
23	1997	Sevilla	Spania	51	19–24 August 1997	Rusia	Germania	Ungaria
24	1999	Istanbul	Turcia	55	26 iulie – 1 august 1999	Germania	Rusia	Țările de Jos
25	2000	Helsinki	Finlanda	55	3–9 iulie 2000	Rusia	Germania	Italia
26	2002	Berlin	Germania	57	29 iulie – 4 august 2002	Germania	Rusia	Italia
27	2004	Madrid	Spania	58	5–16 mai 2004	Ucraina	Rusia	Italia
28	2006	Budapesta	Ungaria	58	26 iulie – 6 august 2006	Rusia	Germania	Franța
29	2008	Eindhoven	Țările de Jos	54	13–24 martie 2008	Rusia	Italia	Franța
30	2010	Budapest	Ungaria	61	4–15 august 2010	Rusia	Germania	Franța
31	2012	Debrecen Eindhoven	Ungaria  Țările de Jos	55	15–27 mai 2012	Ungaria	Germania	Italia
32	2014	Berlin	Germania	64	13–24 august 2014	Marea Britanie	Rusia	Italia
33	2016	Londra	Marea Britanie	64	9–22 May 2016	Marea Britanie	Ungaria	Rusia
34	2018[a]	Glasgow Edinburgh	Marea Britanie	72	2–12 august 2018	Rusia	Marea Britanie	Italia
35	2020	Budapesta	Ungaria	73	10–23 mai 2021	Rusia	Marea Britanie	Italia
36	2022	Roma	Italia	77	11–21 august 2022	Italia	Marea Britanie	Ucraina

Clasamentul țărilor după medaliile câștigate (1926–2022)

Actualizat după Campionatele Europene de Natație 2022

Loc	Țară	Aur	Argint	Bronz	Total
1.	Rusia	197	116	87	400
2.	Germania	171	159	130	460
3.	RDG	143	115	68	326
4.	Italia	126	147	197	470
5.	Ungaria	122	107	81	310
6.	Regatul Unit	109	116	134	359
7.	URSS	97	87	79	263
8.	Franța	91	98	92	281
9.	Țările de Jos	88	98	90	276
10.	Suedia	67	76	71	214
11.	Ucraina	66	70	67	203
12.	RFG	41	33	49	123
13.	Spania	31	59	50	140
14.	Danemarca	29	22	32	83
15.	Polonia	18	19	22	59
16.	Finlanda	13	8	12	33
17.	România	12	26	32	70
18.	Austria	12	19	23	54
19.	Grecia	7	11	24	42
20.	Norvegia	6	8	5	19

Multipli medaliați la înot (bazin lung)

     Activ

Actualizare după Campionatele Europene de Natație 2022.^[1][2]

Masculin

#	Sportiv	Țară	1 	2 	3 	Total
1	Alexandr Popov	Uniunea Sovietică Rusia	21	3	2	26
2	Adam Peaty	Marea Britanie	16	0	0	16
3	László Cseh	Ungaria	14	4	5	23
4	Michael Gross	RFG	13	4	2	19
5	Pieter van den Hoogenband	Țările de Jos	10	5	4	19
6	Emiliano Brembilla	Italia	10	3	0	13
7	Filippo Magnini	Italia	9	5	5	19
8	Peter Nocke	RFG	9	1	0	10
9	Tamás Darnyi	Ungaria	8	0	0	8
10	Duncan Scott	Marea Britanie	7	4	0	11
11	Oleh Lisohor	Ucraina	7	3	3	13
12	James Guy	Marea Britanie	7	2	3	12

Feminin

#	Sportiv	Țară	1 	2 	3 	Total
1	Franziska van Almsick	Germania	18	3	0	21
2	Sarah Sjöström	Suedia	17	7	4	28
3	Katinka Hosszú	Ungaria	15	6	4	25
4	Heike Friedrich	RDG Germania	11	2	0	13
5	Therese Alshammar	Suedia	10	7	4	21
6	Fran Halsall	Marea Britanie	10	3	4	17
7	Yana Klochkova	Ucraina	10	2	4	16
8	Sandra Völker	Germania	9	4	4	17
9	Krisztina Egerszegi	Ungaria	9	4	0	13
9	Astrid Strauss	RDG	9	4	0	13
11	Freya Anderson	Marea Britanie	9	3	4	16
12	Laure Manaudou	Franța	9	1	3	13
13	Kristin Otto	RDG	9	1	1	11
14	Ute Geweniger	RDG	9	1	0	10
15	Simona Quadarella	Italia	8	1	1	10
16	Federica Pellegrini	Italia	7	6	7	20
17	Yuliya Yefimova	Rusia	7	4	2	13
18	Mette Jacobsen	Danemarca	7	3	8	18
19	Daniela Hunger	RDG Germania	7	3	0	10
20	Ágnes Kovács	Ungaria	7	2	4	13
21	Boglárka Kapás	Ungaria	7	2	3	12
22	Lucy Hope	Marea Britanie	7	2	0	9
22	Britta Steffen	Germania	7	2	0	9

Vezi și

• Campionatele Mondiale de Natație
• Campionatele Mondiale de Juniori de Natație
• Campionatele Europene de Natație pentru Juniori
• Lista recordurilor mondiale la înot
• Lista recordurilor mondiale pentru juniori la înot

Referințe

1. ^ Parte a Campionatelor Europene

1. ^ „EUROPEAN CHAMPIONSHIPS AQUATIC FINALISTS 1926 – 2016 – by Kelvin Juba” (PDF). len.eu. Accesat în 22 mai 2021. 
2. ^ „Female swimmer with the most medals in the history of Euro Aquatics Championships”. Swimming Stats. Accesat în 23 mai 2021. 

Legături externe

• Site web oficial