Caponieră
Astăzi, Caponieră este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. De ani de zile, Caponieră a fost obiectul de studiu, analiză și reflecție de către experți și oameni de știință din diferite domenii. Relevanța sa a fost reflectată în numeroase studii, conferințe și publicații care încearcă să înțeleagă impactul și sfera sa de aplicare în diferite contexte. Caponieră este un subiect care depășește granițele și ajunge la oameni de diferite vârste, genuri, culturi și naționalități, generând un dialog îmbogățitor care ne permite să-l înțelegem din perspective diferite. În acest articol, ne vom adânci în lumea lui Caponieră, explorând originea, evoluția și consecințele sale în societatea actuală. Prin interviuri, analize și mărturii, vom oferi o voce celor care au fost afectați de Caponieră și vom aprofunda în implicațiile sale globale.
O caponieră este un element de fortificație. Termenul vine din franceză caponnière (casă).[1]
Descriere
Caponiera este o mică cazemată situată într-un șanț de apărare și este destinată împiedicării atacanților care au pătruns în șanț să se stabilească acolo, prin executarea unui foc în anfiladă. Pentru a fi protejate de focul direct, ele erau plasate sub nivelul solului, nefiind vizibile din pozițiile de atac, și erau acoperite cu pământ.[2]
Caponierele trebuie să asigure acoperirea șanțului până la primul cot. Pe o porțiune dreaptă nu se dispuneau mai multe caponiere pentru a nu se lovi reciproc. Caponierele s-au dezvoltat odată cu fortificațiile bastionare, unde aveau formă de pană și acopereau două șanțuri, perpendiculare pe fețele caponierei. În unele fortificații caponierele serveau și ca punct de acces în avanposturi, de exemplu erau amenajate sub podurile de acces pe raveline.[2]
Imagini
- Imagini de caponiere
-
-
Caponieră, Fort San Lucian Malta -
Caponieră, Fort Tas-Silġ, Malta -
Caponieră, Fort Tas-Silġ, Malta -
-
Caponieră, Fort Scraesdon, Cornwall, Regatul Unit -
Caponieră, Fort Prinz Karl, lângă Großmehring, Germania
.jpg)
Note
- ^ Hugh Chisholm, Encyclopædia Britannica: „Caponier”, ed. a 11-a, Cambridge: University Press, 1911
- ^ a b Valentin Capotescu, Arhitectura militară bastionară din România, vol 1: Cetatea Timișoarei, Timișoara: Ed. Bastion, 2008, ISBN 978-973-88780-1-3, p. 191
