Capră

În lumea de astăzi, Capră ocupă un loc central în societate, fie la nivel personal, politic, social sau cultural. Importanța sa constă în influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, precum și rolul său în istorie și dezvoltarea umană. De-a lungul timpului, Capră a fost subiect de dezbatere, studiu și reflecție, generând opinii contradictorii și discuții pasionale. De la impactul său asupra economiei până la rolul său în identitatea individuală, Capră s-a dovedit a fi un subiect de interes universal care ne invită să reflectăm asupra cine suntem și încotro ne îndreptăm. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Capră, analizând semnificația acestuia și impactul său asupra lumii de astăzi.

Pentru alte sensuri, vedeți Capră (dezambiguizare).
Capră
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Subclasă: Theria
Infraclasă: Placentalia
Ordin: Artiodactyla
Subordin: Ruminantia
Familie: Bovidae
Subfamilie: Caprinae
Gen: Capra
Specie: Capra aegagrus
Subspecie: C. a. hircus
Nume binomial
Capra aegagrus hircus
Linnaeus, 1758
Modifică text Consultați documentația formatului

Capra domestică (Capra aegagrus hircus) este o subspecie domesticită a caprei sălbatice din Asia de sud-vest și Europa de est. Este un membru al familiei bovidelor. Masculul caprei domestice, al caprei negre și al căprioarei se numește țap.[1]

Istoria

Caprele sunt printre primele animale domesticite de către om.[2] Analiza genetică cea mai recentă[3] confirmă dovezile arheologice și anume că Munții Zagros din Iran sunt originea tuturor caprinele domestice astăzi. O altă sursă genetică majoră de caprine moderne este capra Bezoar, din regiunile muntoase din Asia Mică și Orientul Mijlociu.[2] Păstorii neolitici au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar au fost folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente.[4] Cele mai timpurii resturi de capre domesticite datând de acum 10.000 ani se găsesc în Ganj Dareh în Iran. Rămășițe de capră au fost găsite la siturile arheologice din Ierihon, Choga, Mami, Djeitun și Cayonu, datând de acum 8000 și 9000 de ani în urmă.[2]

Capre domestice (Capra aegagrus hircus)

Caracteristici

Există peste 300 de rase distincte de capră.[4] Speranța de viață pentru caprine este cuprinsă între 15 și 18 ani.[5] Un exemplar a avut chiar 24 ani.[6]

Caprele sunt extrem de curioase și inteligente. Cele mai multe capre, în mod natural, au două coarne, de diferite forme și mărimi în funcție de rasă. Caprele sunt rumegătoare.

Compoziția laptelui

Caprele produc aproximativ 2% din laptele total produs în lume.[7]

Compoziția de bază a diferitelor tipuri de lapte (valori medii la 100g)[8]
Constituent Capră Vacă Om
Grăsime (g) 3,8 3,6 4,0
Proteine (g) 3,5 3,3 1,2
Lactoză (g) 4,1 4,6 6,9
Cenușă (g) 0,8 0,7 0,2
Total solide (g) 12,2 12,3 12,3
Calorii 70 69 68
Compoziția laptelui la 100 de grame[9]
Constituenți unitate Vacă Capră Oaie Bivoliță
Apă g 87,8 88,9 83,0 81,1
Proteine g 3,2 3,1 5,4 4,5
Grăsime g 3,9 3,5 6,0 8,0
Carbohidrați g 4,8 4,4 5,1 4,9
Energie kcal 66 60 95 110
Energie kJ 275 253 396 463
Lactoză g 4,8 4,4 5,1 4,9
Colesterol mg 14 10 11 8
Calciu IU 120 100 170 195
Acizi grași saturați g 2,4 2,3 3,8 4,2
Acizi grași mononesaturați g 1,1 0,8 1,5 1,7
Acizi grași polinesaturați g 0,1 0,1 0,3 0,2

Statisticile la nivel mondial

Potrivit FAO, producătorii de top, de lapte de capră, în 2008 au fost India (4 milioane tone), Bangladesh (2.16 milioane tone) și Sudan (1.47 tone).[10]

Țară/Regiune Total Animale (milioane) Lapte de capră (milioane tone) Carne de capră (milioane tone)
Lume ----- 15,2 4,8
Africa 294,5 3,2 1,1
Nigeria 53,8 N/A 0,26
Sudan 43,1 1,47 0,19
Asia 511,3 8,89 3,4
Afganistan 6,38 0,11 0,04
Pakistan 60,00 N/A N/A
India 125,7 4,0 0,48
Bangladesh 56,4 2,16 0,21
China 149,37 0,26 1,83
Arabia Saudită 2,2 0,076 0,024
America 37,3 0,54 0,15
Mexic 8,8 0,16 0,04
SUA 3,1 N/A 0,022
Europa 17,86 2,59 0,012
Marea Britanie 0,09 N/A N/A
Franța 1,2 0,58 0,007
Oceania 3,42 0,0004 0,018

Galerie

Referințe

  1. ^ „țap” la DEX online
  2. ^ a b c „Breeds of Livestock; Goats: (Capra hircus)”. Oklahoma State University Board of Regents.  Text "http://www.ansi.okstate.edu/breeds/goats/" ignorat (ajutor)
  3. ^ Naderi; Rezaei, HR; Pompanon, F; Blum, MG; Negrini, R; Naghash, HR; Balkiz, O; Mashkour, M; Gaggiotti, OE; et al. (). „The goat domestication process inferred from large-scale mitochondrial DNA analysis of wild and domestic individuals”. PNAS. 105 (46): 17659–17664. doi:10.1073/pnas.0804782105. ISSN 0027-8424. PMC 2584717 Accesibil gratuit. PMID 19004765. 
  4. ^ a b Hirst, K. Kris. "The History of the Domestication of Goats". Arhivat în , la Wayback Machine. About.com. Accesat la 2 decembrie 2011.
  5. ^ William S. Spector, ed. (). Handbook of Biological Data. Saunders. 
  6. ^ „Teeth, Life Expectancy & How to estimate a goat's age”. fiascofarm.com. 16 Match 2009. Accesat în 2 decembrie 2011.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  7. ^ FAO. 1997. 1996 Production Yearbook. Food Agr. Organ., UN. Roma, Italia.
  8. ^ Park,W.Y.,G.F.W. Haenlein.ed. 2006. Handbook of Milk of Non-Bovine Mammals. Blackwell Publishing.
  9. ^ „Milk analysis”. North Wales Buffalo. Arhivat din originalul de la . Accesat în .  (Citing McCane, Widdowson, Scherz, Kloos, International Laboratory Services.)
  10. ^ FAOSTAT 2008 http://faostat.fao.org/default.aspx Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe