În lumea de astăzi, Carbonat este un subiect care a căpătat relevanță și a atras atenția multora. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în domeniul științific, fie a importanței sale în istorie, Carbonat a generat un profund interes în diverse sectoare. Acest fenomen a stârnit dezbateri ample și a declanșat numeroase investigații în căutarea unei mai bune înțelegeri a implicațiilor sale. Pe măsură ce Carbonat continuă să evolueze, este esențial să se analizeze îndeaproape impactul său și să se exploreze potențialele consecințe. În acest articol, vom explora în continuare rolul lui Carbonat astăzi și vom aborda relevanța acestuia în diferite contexte.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Carbonații sunt săruri disociate a acidului carbonic H2CO3. Aici aparține legătura realizată prin anionul de carbonat CO32-.
De asemenea, este numiti carbonat esterul acidului carbonic, cu formula strcturală R-O-C(=O)-O-R, unde R si R' sunt resturi ce conțin carbon. Dacă R și R' aparțin de aceași moleculă se formează un inel ciclic pentagonal care este numerotat după cum urmează:
Carbonații sunt săruri ionice, de aceea la temperatura camerei se prezintă sub formă solidă cristalizată. Anionul de carbonat nu are culoare; din această cauză culoarea este determinată de cationi. Carbonații nu au miros (sunt inodori). Cu excepția carbonaților alcalini, se dizolvă greu în apă.
Reacția dintre acidul carbonic și carbonat: carbonat de calciu + apă + dioxid de carbon --> hidrocarbonat de calciu:
Această reacție arată formarea apei dure (bogată în carbonați).
Disocierea în apă: carbonat de magneziu -->ion de magneziu + dioxid de carbon
Descompunerea la căldură: carbonat de calciu --> oxid de calciu + dioxid de carbon
Această reacție arată producerea varului nestins.
Ciclul: silicați-carbonați:
1.Ciclul începe prin formarea acidului carbonic:
2.Apa de ploaie care conține acid carbonic erodează rocile care conțin silicați de calciu astfel va rezulta ioni de calciu și ioni de bicarbonat.
Acești ioni rezultați vor fi transportați de apele curgătoare în mări, unde microorganismele (planctonul) folosesc ionii de calciu la construirea cochiliilor, care după moartea lor vor alcătui sedimentele de carbonați de pe fundul mărilor.
Aceste sedimente vor fi în următoarele perioade geologice prin mișcări tectonice vor ajunge în interiorul straturile pământului.
Prin procesele de vulcanism sub acțiunea unei presiuni și temperaturi ridicate reacționează carbonatul de calciu cu cuarțul (metamorfismul carbonaților). Astfel iau naștere din nou prin eliminarea bioxidului de carbon silicații.
Determinarea carbonaților se face prin reacția efervescentă a carbonatului de calciu cu acidul clorhidric.
Carbonatul de calciu este prezent în calcare, ciment, beton, sau îngrășăminte chimice (amendamente). De asemenea, se mai află: