În zilele noastre, Carl Gustaf Mosander a devenit un subiect de interes general care a captat atenția unui public larg. Relevanța lui Carl Gustaf Mosander a generat o dezbatere care variază de la sferele politice și sociale până la conversațiile de zi cu zi. Timp de decenii, Carl Gustaf Mosander a fost subiect de studiu și cercetare în diferite domenii ale cunoașterii, ceea ce a dat naștere unei vaste cunoștințe acumulate despre importanța și impactul său asupra societății moderne. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Carl Gustaf Mosander și influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi, analizând evoluția sa în timp și implicațiile sale viitoare.
Carl Gustaf Mosander | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][1] ![]() Kalmar, Comitatul Kalmar, Suedia[5] ![]() |
Decedat | (61 de ani)[2][3][4][1] ![]() Lovö church parish(d), Comitatul Stockholm, Suedia[1] ![]() |
Părinți | Isak Mosander[1] ![]() |
Copii | Hulda Elizabeth Constance Mosander[6] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | chimist farmacolog ![]() |
Limbi vorbite | limba suedeză ![]() |
Activitate | |
Domeniu | chimie ![]() |
Instituție | Institutul Karolinska ![]() |
Alma Mater | Institutul Karolinska ![]() |
Organizații | Academia Regală Suedeză de Științe[1] Academia de Științe din Berlin Bayerische Akademie der Wissenschaften Kungliga Skogs- och Lantbruksakademien ![]() |
Conducător de doctorat | Jöns Jakob Berzelius ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Carl Gustaf Mosander (n. 10 septembrie 1797 - d. 15 octombrie 1858) a fost un chimist și mineralog suedez care a descoperit elementele lantan, erbiu și terbiu.[7] A fost ales membru al Academiei Regale Suedeze de Științe în 1833.